Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

ământul primar și gimnazial I.C.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial Schimbarea de structură a sistemului de educație din anul școlar 2012/2013 a determinat efecte asupra ratei de cuprindere în învățământul primar și gimnazial. Începând cu 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 90-91%, cu o scădere semnificativă, până la valoarea de 88,2% în anul școlar 2019/2019. Se mențin diferențe pe cicluri de învăță mânt, însă în anul școlar de referință valoarea înregistrată în învățământul primar este mai mare decât cea înregistrată în învățământul gimnazial. În învățământul primar sunt cuprinși aproape 91% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învățământul gimnazial puțin peste 85%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație, în special la nivelul învățământului gimnazial. Ratele de participare sunt ușor mai mari pentru populația școlară masculină, comparativ cu populația feminină. În anul școlar 2018/2019, învățământul primar și gimnazial (de masă și special) a cuprins 1645,1 mii de elevi (cu 24,2 mii mai puțin decât în anul școlar anterior), școlarizați în unităț i școlare cu personalitate juridică și structuri fără personalitate juridică. Evoluția ratei brute de cuprindere școlară în învăță mântul primar și gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinși în ciclul primar și gimnazial din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) – a fost influențată de măsurile de reorganizare implementate în ultimii ani. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea indicatorului a fost în scădere, de la 98,3% în 2009/2010 la 88,3% în 2017/2018. În ultimii șapte ani școlari, a fost înregistrată o scădere masivă, până la valori de 88,2% – ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar (ca urmare, intervalul de vârstă luat în analiză la calcularea indicatorului este mai mare). În anul școlar de referință, indicatorul îș i continuă tendința descendentă, cu 0,1 p.p. Tabelul 11. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 98,3 97,5 94,2 90,6 90,7 89,9 89,4 88,7 88,3 88,2 Feminin 97,5 96,7 93,1 89,3 89,9 89,2 88,7 87,9 87,7 87,5 Masculin 99,0 98,3 95,2 91,9 91,4 90,6 90,1 89,4 89,0 88,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 Diferența pe sexe se menține și în anul școlar 2018/2019 în favoarea băieților cu 1,3 puncte procentuale (87,5% fete, respectiv 88,8% băieți). Pe medii de rezidență, rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut constant în ultimii ani, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. În anul școlar 2018/2019, valoarea ratei brute de cuprindere în urban este de 100%, iar în rural a continuat tendința descendentă, ajungând la 76,4%. Diferența pe medii de rezidență este în creștere, depășind pentru prima dată valoarea de 23 p.p. în defavoarea mediului rural. Tendința descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul școlar 2018/2019 se manifestă diferit pe cicluri de învățământ. 11 După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învățământul primar a scăzut semnificativ ca urmare a trecerii clasei pregătitoare în componența învăță mântului primar. În anul școlar 2018/2019, se continuă tendința ascendentă a ratei, începută în anul școlar anterior (90,8%), cu 0,8 p.p. mai mult față de anul anterior. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (16,5%, în creștere cu 1,1 p.p. față de anul școlar anterior). Tabelul 12. Rata brută de cuprindere în învățământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 97,6 97,5 95,6 88,4 89,0 88,7 87,7 86,7 90,0 90,8 Feminin 96,9 96,7 94,7 87,7 88,3 88,1 87,2 85,9 89,5 90,3 Masculin 98,3 98,2 96,4 89,0 89,6 89,3 88,3 87,4 90,4 91,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 Discrepanțele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a învățământului din mediul rural (80,9% rural și 100,1% urban). Valoarea indicatorului este mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele, diferența menținându-se constantă în raport cu anul școlar anterior (0,9 p.p.). În învăță mântul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut, în perioada 2007-2010, ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 85,1% în anul școlar 2018/2019, cu 1,2 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este ușor mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele. Tabelul 13. Rata brută de cuprindere în învăță mântul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 98,9 97,6 92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 85,1 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 84,1 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 86,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial Schimbările de structură a sistemului de învăță mânt au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învăță mântul primar a fost în creștere de la un an școlar la altul; în 2018/2019, indicatorul înregistrează o creștere cu 4 p.p. față de anul școlar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăță mântului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). 12 Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinși în învăță mântul primar înainte de anul școlar 2012/2013, în anul școlar 2018/2019, peste 83% dintre copii de 6 ani au fost școlarizați în învățământul primar (în creștere față de anul școlar anterior cu 4 p.p.). În același timp, 16,5% dintre copiii de 6 ani (în creștere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinși în învățământul preșcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în școală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii șapte ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 20 p.p. (92,6% în urban, respectiv 73,3% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți îș i fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (85,1% fete, respectiv 81,9% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învăță mântului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 10 ani se înregistrează ușoare creșteri ale valorii indicatorului, în timp ce la 7, 8 și 9 ani, ușoare scăderi ale valorii indicatorului. Pe sexe, se remarcă faptul că, la vârsta de intrare în învățământul primar, rata de cuprindere este mai mare pentru fete în comparație cu băieții, fapt datorat cel mai probabil unui debut școlar mai rapid al acestora. Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învățământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta de 8 ani (22,8 p.p.). Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 16,2% dintre copiii de 11 ani și 2,6% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învăță mântul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Tabelul 14. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învăță mântul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 83,4 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 92,6 6 Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 73,3 ani Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 85,1 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 81,9 Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 86,7 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 95,8 7 ani Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 76,9 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 86,6 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 87,4 86,8 13  Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 90,2 89,0 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 100,3 100,0 8 ani Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 79,8 77,2 Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 89,8 88,7 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 90,5 89,2 Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 91,0 89,5 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 101,4 100,1 9 ani Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 80,6 78,7 Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 90,8 89,2 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 91,2 89,9 Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 82,6 83,8 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 89,4 91,8 10 Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 75,8 75,8 ani Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 81,6 83,2 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 83,5 84,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 Figura 3. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar 100 90 80 70 60 6 ani 50 7 ani 40 30 8 ani 20 9 ani 10 10 ani 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial Evoluția ratelor specifice de cuprindere a copiilor în învățământul gimnazial înregistrează scăderi față de anul anterior pentru cei de 11, 12 și 14 ani, și o ușoară creștere pentru cei de 13 ani. Ca și în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învăță mântului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,5% dintre copiii de 15 ani și 3,4% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabelul 15. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 72,7 72,5 11 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 85,2 85,4 ani Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 60,6 59,7 Femin