Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

98,5 98,7 98,8 0,0 100,0 - Primar de masă Urban 94,7 96,2 95,4 98,4 98,3 98,3 98,7 98,7 0,0 100,0 Rural 92,9 94,2 94,1 97,2 97,7 98,6 98,7 98,9 0,0 100,0 Total 96,3 96,6 96,4 97,9 97,0 * * * * * - Primar special Urban 96,4 96,5 96,4 97,9 96,9 * * * * * Rural 95,7 97,6 96,5 97,3 98,6 * * * * * Total 71,2 69,1 66,7 73,1 72,2 * * * * * Gimnazial Urban 76,5 74,6 71,1 77,3 76,8 * * * * * Rural 66,3 64,1 62,8 69,2 68,0 * * * * * Total 70,2 67,9 65.4 71,8 71,0 79,2 82,1 83,0 0,0 100,0 - Gimnazial de masă Urban 75,0 72,7 68,8 75,2 74,8 79,9 82,4 83,5 0,0 100,0 Rural 66,1 63,9 62,6 69,0 67,8 78,6 81,9 82,6 0,0 100,0 Total 91,3 92,2 91,5 95,3 94,2 * * * * * - Gimnazial special Urban 91,2 92,1 91,5 95,4 94,1 * * * * * Rural 93,4 93,4 91,8 93,9 95,3 * * * * * Total 84,4 82,4 79,9 84,8 83,4 89,7 89,9 89,5 90,2 91,2 Liceu Urban 84,8 82,9 80,2 84,9 83,5 89,7 89,8 89,4 90,2 91,2 Rural 79,7 76,5 76,1 82,8 82,0 89,0 90,8 91,2 89,4 91,4 Total 70,3 70,7 92,2 72,0 78,9 90,0 88,6 92,2 90,0 90,5 Profesional/ Urban 69,6 69,4 93,5 68,9 77,4 91,2 87,4 91,5 91,5 91,4 SAM Rural 71,5 100,0 50,0 100,0 88,9 86,2 91,8 93,8 86,8 88,0 Total 61,7 66,4 58,5 60,7 62,9 62,0 65,1 67,6 68,0 65,8 Postliceal Urban 62,0 66,8 58,3 60,2 62,4 61,6 64,8 67,0 67,6 65,4 Rural 0,0 25,0 61,1 77,3 78,9 77,6 85,3 94,6 92,9 85,4 Observație: Pentru învăță mântul liceal, profesional și postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăță mânt. Începând cu anul școlar 2014/2015, nu mai sunt disponibile date cu privire la personalul didactic cu normă întreagă, din învățământul special, motiv pentru care indicatorul a fost eliminat din seria de date. * Pentru învăță mântul primar și gimnazial, începând cu anul școlar 2017/2018 datele referitoare la personalul didactic cu normă întreagă sunt prezentate cumulat pe cele două niveluri. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2019 O analiză pe medii de rezidență a ponderii personalului cu normă întreagă indică faptul că, în anul școlar 2018/2019, la nivelul învățământului preșcolar și liceal există diferențe minore între valorile indicatorului. În învățământul primar și gimnazial de masă toate cadrele didactice au normă întreagă atât în mediul rural, cât și în mediul urban Cea mai importantă diferență se înregistrează în învăță mântul postliceal unde există o diferență de 20 p.p. în favoarea mediului rural, unde 85.4% dintre cadrele didactice au normă întreagă. 38 II.A.4. Ponderea personalului didactic feminin În anul școlar 2018/2019, ponderea personalului didactic feminin a stagnat comparativ cu anul anterior. Similar cu situația de la nivel european, pe niveluri de studiu se înregistrează următoarea situație: cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât ponderea personalului didactic feminin este mai mare. Ponderea personalului didactic feminin în sistemul românesc de învățământ este cea mai mare la nivel preșcolar și primar; de altfel, cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul personalului didactic feminin este mai mare. În comparație cu anii școlari precedenți ponderea personalului didactic feminin din sistemul de învățământ preuniversitar manifestă stabilitate. Tabelul 35. Ponderea personalului feminin din totalul personalului didactic, pe niveluri de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ Nivel de învățământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 99,7 99,6 99,7 99,7 99,6 99,7 99,6 99,7 99,7 99,7 Preșcolar Urban 99,8 99,8 99,8 99,7 99,7 99,7 99,6 99,7 99,7 99,7 Rural 99,6 99,5 99,5 99,6 99,5 99,6 99,6 99,6 99,6 99,7 Total 86,1 86,8 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,8 * 90,6 Primar Urban 90,0 90,6 90,9 91,8 92,1 92,3 92,8 93,0 * 93,3 Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 * 87,6 Total 86,0 86,7 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,7 * 90,5 Primar Urban 90,1 90,9 91,2 92,1 92,4 92,6 93,0 93,1 * 93,6 de masă Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 * 87,6 Total 88,6 87,9 87,8 88,6 89,6 89,4 90,4 91,8 92,3 91,3 Primar Urban 88,6 87,9 87,7 88,7 89,5 89,4 90,5 91,8 92,2 91,1 special Rural 88,8 87,3 88,2 87,1 90,8 90,0 89,2 91,9 93,3 94,4 Total 68,3 68,8 68,8 69,3 69,8 71,3 72,2 72,6 * 73,3 Gimnazial Urban 71,6 72,3 72,3 72,8 73,0 75,9 76,2 77,0 * 77,6 Rural 65,1 65,6 65,5 66,1 66,8 67,5 68,7 68,8 * 69,5 Total 67,7 68,1 68,1 68,6 69,1 70,7 71,5 71,9 * 72,6 Gimnazial Urban 70,7 71,3 71,2 71,7 71,8 75,1 75,2 76,0 * 76,6 de masă Rural 65,0 65,5 65,4 66 66,8 67,4 68,6 68,7 * 69,4 Total 80,8 81,6 81,7 82,2 82,4 82,7 83,9 84,3 85,0 85,1 Gimnazial Urban 80,9 81,9 82,1 82,4 82,8 82,8 84,1 84,4 85,1 85,1 special Rural 78,3 77,2 76,2 78,5 77,3 80,6 81,2 82,8 84,5 85,6 Total 67,8 68,1 68,7 68,9 69,1 70,0 70,4 70,9 71,5 71,7 Liceu Urban 68,3 68,5 69,1 69,4 69,6 70,4 70,8 71,2 71,8 72,0 Rural 60,5 62,5 63,2 63,3 64,0 65,1 65,7 67,4 67,8 68,0 Total 58,3 50,9 56,3 52,7 63,4 64,9 62,0 69,9 68,2 67,8 Profesional/ Urban 59,2 51,4 56,5 55,6 66,9 68,4 64,0 75,0 71,4 71,8 SAM Rural 56,8 40,0 50,0 26,7 38,9 53,4 56,1 58,2 61,8 56,1 Total 68,4 69,9 72,0 74,7 76,4 77,8 78,3 78,3 77,0 77,6 Postliceal Urban 68,5 69,9 73,4 75,7 77,6 78,8 79,4 79,4 77,7 78,6 Rural 40,0 75,0 38,9 38,6 36,8 40,8 23,5 21,6 25,0 31,7 Observație: Pentru învăță mântul liceal, profesional și postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învățământ. Începând cu anul școlar 2017/2018, datele referitoare la personalul feminin nu mai sunt prezentate defalcat pe nivelurile primar, respectiv gimnazial. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2019 39 Pe niveluri de învățământ, cele mai multe cadre didactice femei profesează în învățământul preșcolar (99,7%) și primar (90,6%). În învăță mântul gimnazial, la nivel general, 73,3% din personalul didactic sunt femei, dar procentul este cu 12,5 p.p. mai mare în învățământul special. În învățământul liceal, numărul cadrelor didactice de sex feminin este mai mare în școlile din mediul urban (72%) față de cele din mediul rural (68%). Ponderea cea mai scăzută a femeilor se înregistrează în învăță mântul profesional (67,8%), în scădere față de anul școlar anterior cu 0,4 p.p. Figura 21. Ponderea personalului feminin din totalul personalului didactic, pe niveluri de studiu, 2018/2019 100 90 80 70 60 50 99,7 40 90,6 73,3 71,7 77,6 30 67,8 20 10 0 Preșcolar Primar Gimnaziu Liceu Profesional/SAM Postliceal În cazul acestui indicator observăm că se mențin anumite diferențe pe medii de rezidență. Diferențele pe medii sunt foarte ample în învățământul postliceal și profesional, și aproape inexistente în învățământul preșcolar. La nivel profesional, în mediul rural, procentul cadrelor didactice de sex feminin a scăzut cu 5,7 p.p. (56,1%), depărtându-se și mai mult de valoarea din mediul urban (71,8%). În învățământul postliceal, din contră, valorile indicatorului au crescut în mediul rural cu 6,7 p.p. ajungând la 31,7%, însă rămâne semnificativ mai mică decât cea înregistrată în mediul urban (78,6%). Dezechilibrul de gen în profesia de cadru didactic este o problemă cu care se confruntă majoritatea sistemelor educaționale. În general, proporția relativ scăzută a bărbaților este prezentă la toate categoriile de vârstă a cadrelor didactice, ușor mai pronunțată în rândul celor mai tineri. În 2016, la nivelul ISCED 1, marea majoritate a cadrelor didactice din UE sunt femei, cele mai mici proporții fiind în Olanda (87,7%), Franța (89,4%), dezechilibrul de gen fiind cel mai mare în Bulgaria (99,7%), Letonia (99,7%) și România (99,7%). Tabelul 36. Ponderea personalului feminin în totalul personalului didactic, pe niveluri de studiu, 2017, UE Preșcolar Primar Gimnazial Liceu UE - 28 95.7 85.3 67.6 61.3 Austria 98.7 91.6 72.4 55.4 Belgia 96.7 82.3 63.5 62.8 Bulgaria 99.7 94.0 80.2 76.8 Cipru 99.3 83.6 72.1 61.4 Croația 98.5 93.3 73.9 66.5 Estonia * 90.5 83.1 69.4 Finlanda 97.3 79.6 74.5 60.1 Franța 89.4 83.5 60.5 59.8 Germania 95.8 87.3 66.7 54.5 Grecia 98.7 71.5 66.8 53.9 Italia 98.7 95.6 76.7 66.2 40  Letonia 99.7 92.4 84.6 80.4 Lituania 99.3 96.7 82.6 79.4 Luxemburg 96.1 76.5 53.8 54.8 Malta 99.4 85.9 70.1 58.5 Marea Britanie 96.0 85.2 61.8 59.8 Olanda 87.7 87.0 53.0 53.1 Polonia 97.9 85.3 73.5 65.6 Portugalia 99.1 80.9 71.9 69.1 România 99.7 89.8 72.6 70.9 Slovacia 99.5 90.2 76.5 71.7 Slovenia 97.3 88.1 88.0 67.4 Spania 92.7 76.8 60.3 55.2 Suedia 95.2 76.4 76.3 53.9 Ungaria 99.5 96.5 76.7 62.9 * Date nedisponibile Sursă: EUROSTAT, 2019 II. A.5. Numărul de copii ce revine unui cadru didactic În comparație cu anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învățământ. În ultimii anii școlari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări ușoare, influențate și de măsurile de reorganizare implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăță mântul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învăță mântului gimnazial, în timp ce învățământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Atât în învățământul primar, cât și în învățământul gimnazial se înregistrează diferențe semnificative între învățământul special și cel de masă, determinate de specificul activității didactice: în învățământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 2-3 copii, comparativ cu media de 20 copii din învăță mântul primar de masă sau de 12 copii în învățământul gimnazial de masă. Mediul de rezidență rămâne un important factor de diferențiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani, în cazul învățământului preșcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (18 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învăță mântul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidență, în învățământul gimnazial a crescut ușor față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii a rămas constantă față de anul trecut. În anul școlar 2018/2019, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învățământ s-a înregistrat în învăță mântul gimnazial din mediul rural: 9 elevi la 1 profesor. Acest lucru evidențiază faptul că politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într-o măsură mai mare de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în