Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

                 Letonia                          99.7          92.4         84.6          80.4
                 Lituania                         99.3          96.7         82.6          79.4
                 Luxemburg                        96.1          76.5         53.8          54.8
                 Malta                            99.4          85.9         70.1          58.5
                 Marea Britanie                   96.0          85.2         61.8          59.8
                 Olanda                           87.7          87.0         53.0          53.1
                 Polonia                          97.9          85.3         73.5          65.6
                 Portugalia                       99.1          80.9         71.9          69.1
                 România                          99.7          89.8         72.6          70.9
                 Slovacia                         99.5          90.2         76.5          71.7
                 Slovenia                         97.3          88.1         88.0          67.4
                 Spania                           92.7          76.8         60.3          55.2

                 Suedia                           95.2          76.4         76.3          53.9
                 Ungaria                          99.5          96.5         76.7          62.9

• * Date nedisponibile

Sursă: EUROSTAT, 2019

II. A.5. Numărul de copii ce revine unui cadru didactic

În comparație cu anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învățământ.

În ultimii anii școlari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări ușoare, influențate și de măsurile de reorganizare implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăță mântul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învăță mântului gimnazial, în timp ce învățământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Atât în învățământul primar, cât și în învățământul gimnazial se înregistrează diferențe semnificative între învățământul special și cel de masă, determinate de specificul activității didactice: în învățământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 2-3 copii, comparativ cu media de 20 copii din învăță mântul primar de masă sau de 12 copii în învățământul gimnazial de masă. Mediul de rezidență rămâne un important factor de diferențiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani,

în cazul învățământului preșcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (18 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învăță mântul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidență, în învățământul gimnazial a crescut ușor față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii a rămas constantă față de anul trecut. În anul școlar 2018/2019, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învățământ s-a înregistrat în învăță mântul gimnazial din mediul rural: 9 elevi la 1 profesor. Acest lucru evidențiază faptul că politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într-o măsură mai mare de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă.

41