Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

2 2,2 3,4 4,4 5,1 5,6 5,1 5,1 5,0 4,7 20 ani Feminin 3,7 3,5 5,2 6,3 7,1 7,9 7,0 7,1 7,1 6,6 Masculin 0,9 0,9 1,6 2,5 3,1 3,5 3,2 5,2 3,3 2,9 2,8 Total 14,0 16,4 18,4 28,4 31,3 38,3 35,0 33,2 34,2 35,6 21 ani 47,0 50,0 Feminin 20,0 23,5 26,0 39,4 42,3 51,9 46,9 45,2 și peste Masculin 8,2 9,5 11,0 18,0 20,8 25,7 23,6 21,7 27,8 21,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 Figura 16. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul postliceal 50 40 30 19 ani 20 20 ani 10 21 ani și 0 peste 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 I.E.3. Rata abandonului școlar în învăță mântul postliceal La nivelul anului școlar 2018/2019, valoarea ratei abandonului școlar în învățământul postliceal a scăzut față de anii anteriori. Ponderea populației școlare masculine care abandonează studiile postliceale continuă să fie mai mare comparativ cu cea a populației școlare feminine. Analiza valorilor ratei abandonului școlar de la acest nivel de învățământ evidențiază o creștere relativ constantă în perioada 2009-2014, urmată de ușoare scăderi. În anul școlar 2018/2019, valoarea indicatorului a fost de 9,2%, mai redusă cu aproape 1 p.p. față de anul anterior. Datele pe sexe evidențiază evoluții similare, rata abandonului școlar fiind mai ridicată în rândul populației școlare masculine, comparativ cu cea feminină (10,3% în cazul băieților și 8,7% în cazul fetelor). 29 Tabelul 30. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 5,5 5,5 6,1 8,9 7,9 10,7 9,7 10,0 9,2 Feminin 5,4 5,4 5,9 8,6 7,8 9,8 8,6 9,5 8,7 Masculin 5,9 5,9 6,7 9,5 8,2 12,4 11,8 11,0 10,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2019 Figura 17. Rata abandonului școlar în învăță mântul postliceal 15 10 Total Feminin 5 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 I F. Reţea şcolară şi plan de şcolarizare 2016/2017 I.F 1.Situația statistică rețea şcolară an școlar 2018 – 2019 Învățământ de masă Învățământ special Activități extrașcolare** Unități de Unități de Unități de Structuri învățământ Structuri Structuri An școlar învățământ cu învățământ cu Arondate* cu Arondate* Arondate* personalitate personalitate (AR) personalitate (AR) (AR) juridică (PJ) juridică (PJ) juridică (PJ) 2017-2018 6014 11779 155 27 172 184 2018-2019 5985 11182 155 25 170 185 Observații: *Structuri Arondate (AR) – sunt locații ale unităților de învățământ cu personalitate juridică, denumite în lege unități de învățământ fără personalitate juridică; ** Unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare: palate ale copiilor , cluburi ale copiilor, cluburi școlare sportive. Începând cu anul școlar 2012 – 2013, rețeaua școlară este organizată de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învăţământul special liceal şi special postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul judeţean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. 30  Organizarea reţelei şcolare se realizează anual. În procesul de organizare a reţelei şcolare unităţile de învăţământ pot să îşi păstreze statutul şi structura sau pot fi reorganizate, în urma aplicării unor operaţiuni specifice, respectiv fuziunea sau divizarea acestora. Reorganizarea rețelei școlare implică operații cu persoane juridice (unitățile de învățământ cu personalitate juridică). I.F.2.Plan de şcolarizare Date privind cifrele de școlarizare pentru anul școlar 2018 – 2019 Cifre de școlarizare Pondere Cifre de școlarizare Cifre de școlarizare propuse pentru anul realizare Niveluri de învățământ aprobate prin H.G. realizate în anul școlar cifre de 131/2018 școlar 2018 - 2019 2018 - 2019 școlarizare Educație timpurie 510.979 665.000 495.023 96,88 Învățământ primar 932.648 935.000 908.993 97,47 Învățământ gimnazial cu 732.777 810.000 705.479 96.28 frecvență zi Învățământ liceal a) cls. a IX-a zi 137.061 165.000 135.412 98.80 b) cls. a IX a seral + FR. 8.271 15.000 8.556 depasire c) cls. a XI a seral 16.880 15.000 15.000 100 Învățământ profesional a) Numărul de locuri pentru primul an de învățământ 33.471 54.000 31.395 93.80 profesional, inclusiv forma de organizare dual b) Numărul de locuri pentru 562 2.000 431 76.69 stagii de pregătire practică Învățământ terțiar non universitar (postliceal) a) anul I înv. cu frecvenţă zi și 18.553 28.000 19.128 depasire seral b) anul I înv.special (zi) 146 300 121 82.88 Învăţământ de artă (muzică, arte plastice, coregrafie) nivel 19.103 21.500 14.583 76.34 primar și gimnazial Înv.cu program sportiv nivel 10.459 17.000 9.981 95.43 primar și gimnazial Cluburi sportive şcolare 47.769 53.000 Învățământ obligatoriu cu frecvență redusă - nivel primar 19.836 22.500 14.142 71.30 și gimnazial și program educațional ”A doua șansă” Învăţământ special a) educaţie timpurie 1.706 3.100 1.484 86.99 b) înv.special primar şi 18.666 22.500 17.721 94.94 gimnazial c) primul an de învățământ 1.553 3.150 1.424 91.70 profesional d) stagii de pregătire practică 139 1.000 126 90.65 31 e) înv.liceal-cls. a IX a frecvență 337 900 289 85.76 zi/seral/FR. f) înv.liceal cls. a XI a frecvență 419 300 395 94.28 zi / seral Observaţii: Cifrele de școlarizare au fost repartizate de către ministerul educației la nivelul fiecărui județ, pe baza solicitărilor și analizelor acestora, astfel încât să se poată realiza: - Asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 6 ani în c lasa pregătitoare; - Asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul secundar superior (liceal), și în învăţământul profesional cu durata de 3 ani în vederea finalizării învățământului obligatoriu. Cifrele de școlarizare pe învățământul seral și fără frecvență au rămas constante . 32 CAPITOLUL II. RESURSELE UMANE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR II.A. Ansamblul sistemului de învăță mânt II.A.1. Evoluția efectivelor de personal din învăță mântul preuniversitar În ansamblu, efectivul de personal din învățământul preuniversitar a reintrat pe un trend descendent, având loc scăderi importante la nivelul ciclurilor de învățământ primar, gimnazial și liceal, respectiv creșteri ușoare la nivelul preșcolar, profesional și postliceal. Aceeași evoluție a avut loc și în ceea ce privește personalul didactic, scăderea datorându-se reducerilor din învățământul primar și gimnazial, din mediul rural. În anul școlar 2018/2019, numărul angajaților din învățământul preuniversitar și-a reluat tendința descendentă din ultimii ani, scăzând cu 1.620 de persoane față de anul școlar 2017/2018. Cea mai mare scădere se înregistrează în rândul personalului didactic, cu aproape 2 mii de persoane, în timp ce efectivul de personal administrativ, de întreținere și operațional a crescut cu aproape 500 de persoane Tabelul 31. Structura efectivelor personalului din învățământul preuniversitar în anul școlar 2018-2019 Total % personal Personal Personal % din total Nivel Personal Personal Personal didactic din total didactic întreținere și personal învăță mânt didactic administrativ 2018/ personal/nivel de auxiliar operațional 2018/ 2019 2019 studiu Preșcolar 34590 1667 1308 16552 54117 18,7 63,9 Primar și 115440 9569 2875 21786 149670 51,9 77,1 gimnazial Liceal 53835 8815 2843 13820 79313 27,5 67,9 Profesional 1542 393 188 421 2544 0,9 60,6 Postliceal 1986 392 344 215 2937 1,0 67,6 Total 207393 20836 7558 52794 288581 100,0 71,9 2018/2019 Total 209194 21259 7326 52422 290201 2017/2018 Total 208566 20585 6896 50889 286936 2016/2017 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2019 La nivelul categoriilor de personal din învățământul preuniversitar, cea mai mare pondere este înregistrată de personalul didactic (71,9%), urmată de personalul de întreținere și operațional (18,3%), personalul didactic auxiliar (7,2%) și personalul administrativ (2,62%). Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate funcționează în ciclul primar și gimnazial (51,8%), 27,5% în liceu, 18,7% în învățământul preșcolar. Se înregistrează ponderi foarte reduse în învățământul profesional (0,9%) și în cel postliceal (1,0%). La nivelul ciclurilor de învățământ, cea mai importantă scădere a efectivelor de personal a avut loc la nivel primar și gimnazial cu aproape 1,5 mii de persoane, urmată de cea din învățământul liceal cu puțin peste 1000 de angajați. Asemenea ultimilor 3 ani, la nivelul învățământului profesional se înregistreaz