Raport_activitate_2015.pdf

lorificarea oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale în domeniul securităţii cibernetice, sprijinirea cu informaţii a deciziilor şi acţiunilor destinate protejării şi promovării intereselor şi obiectivelor de securitate ale României, UE şi NATO, derularea, într-o concepţie unitară, a activităţilor comune desfăşurate pe plan extern, perfecţionarea cadrului normativ în domeniul securităţii cibernetice, precum şi asigurarea protecţiei infrastructurilor cibernetice de interes naţional. Procesul de operaţionalizare a mecanismelor de cooperare în domeniul securităţii cibernetice a fost îngreunat de întârzierile în adoptarea cadrului normativ în materie. 3 Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-au avut: 1 schimbul de date şi informaţii (ponderea relaţionării fiind cu MAI, SIE şi Ministerul Public), realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere; 1 constituirea de grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe. Totodată, cooperarea s-a realizat şi prin:  participarea la activităţi comune desfăşurate în ţară;  elaborarea, în comun, a unor evaluări/informări şi propuneri destinate CSAT; acordarea de asistenţă logistică, tehnică şi organizatorică pentru îndeplinirea misiunilor;  schimbul de experienţă şi specialişti şi sprijinirea reciprocă în procesul de formare profesională şi perfecţionare a personalului. 3Principalele problematici care au făcut obiectul cooperării interinstituţionale în 2015: 1 prevenirea şi contracararea unor acţiuni care pot aduce atingere valorilor constituţionale – suveranitate, independenţă, unitate, indivizibilitate; 1 prevenirea şi contracararea unor factori de risc şi ameninţări de natură a afecta securitatea naţională în domeniul militar; 1 prevenirea şi combaterea terorismului; 1 prevenirea şi contracararea unor factori de risc şi ameninţări la adresa ordinii publice şi a siguranţei persoanei; 1 prevenirea şi combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor; 1 prevenirea şi combaterea ameninţărilor transfrontaliere; 1 protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii, precum şi asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii acestora; 1 prevenirea şi combaterea traficului ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub controlul internaţional ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; 1 prevenirea faptelor şi activităţilor de natură extremistă; 1 prevenirea şi contracararea activităţilor ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine. 3 Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu MAI, Ministerul Public, SIE, MApN, SPP şi Ministerul Justiţiei. Cooperarea cu MAI şi-a menţinut tendinţa ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, în 2015 constatându-se şi o creştere cantitativă a informaţiilor vehiculate (cu circa 22% faţă de 2014). Colaborarea cu Ministerul Public s-a derulat şi în 2015 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale. Pe relaţia cu SIE, schimbul de informaţii a crescut uşor faţă de anul 2014. Colaborarea cu MApN, în creştere atât din punct de vedere calitativ, cât şi numeric, s-a evidenţiat prin nivelul ridicat de consistenţă şi complexitate a activităţilor desfăşurate. NECLASIFICAT 19 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 În ceea ce priveşte conlucrarea cu SPP, se constată o scădere a volumului de activităţi vizând protecţia demnitarilor, respectiv o creştere a numărului de controale antiteroriste şi intervenţii pirotehnice. Cooperarea cu STS s-a menţinut la un nivel relativ scăzut (cu uşoare creşteri ale schimbului informaţional pe anumite componente), limitându-se în mare parte la acordarea la cerere, de asistenţă tehnică de specialitate. IV.2. PARTICIPAREA SRI LA PROCESUL DECIZIONAL AL NATO ŞI UE Şi în 2015, SRI a avut o contribuţie consistentă la susţinerea intereselor României în format aliat şi UE, prin implicarea activă în elaborarea unor documente de politici ale celor două organizaţii (cu impact inclusiv la nivel naţional), coordonarea unor proiecte, sporirea contribuţiilor analitice de nivel strategic, reprezentarea Serviciului în formate naţionale sau la nivelul acestor organizaţii, respectiv susţinerea demersurilor de intelligence diplomacy ale conducerii SRI. La nivel aliat, SRI a continuat participarea la iniţiativele de reformă a informaţiilor, ca parte a procesului de adaptare a Alianţei. În acelaşi timp, pe zona cyber, a fost menţinută implicarea în proiectele de tip smart defence, respectiv pe dimensiunea de educaţie, pregătire şi exerciţii. În format UE, obiectivul major a fost susţinerea intereselor României în domeniul afacerilor europene, printr-o participare pro-activă la procesul decizional al UE în politicile care intră în competenţa SRI, în principal lupta împotriva terorismului şi securitatea cibernetică. Eforturile SRI de consolidare a profilului României în plan aliat şi la nivelul UE au presupus menţinerea nivelului înalt de coordonare/cooperare cu instituţiile cu responsabilităţi, în scopul convenirii unor poziţii naţionale. O atenţie deosebită a fost acordată valorificării expertizei şi informaţiilor acumulate ca urmare a implicării SRI în procesele decizionale la nivel NATO şi UE în procesul de informare a beneficiarilor legali la nivel naţional. 2.1. ÎN FORMAT NATO 3 Demersurile în cadrul organismelor aliate de intelligence au vizat două coordonate principale: policy – continuarea reformei informaţiilor iniţiate în 2010 la nivelul NATO şi implementarea noilor linii de orientare strategică în materie, respectiv furnizarea de contribuţii analitice de nivel strategic, pentru promovarea intereselor de securitate ale României. 3 Pe dimensiunea de policy, SRI a participat la demersurile destinate creării unei divizii de intelligence la Cartierul General al Alianţei care să unifice fluxurile de intelligence civil şi militar. 3 În ceea ce priveşte formatele dedicate la nivel de experţi, a fost asigurată co-prezidarea unor reuniuni şi prezenţa activă în cadrul formatelor tematice sau regionale. În acelaşi timp, a fost avută în vedere sprijinirea procesului decizional la nivelul Comitetului. 3 Pe relaţia cu Unitatea de Informaţii/IU (structură de analiză de la Cartierul General al NATO), este de evidenţiat că în 2015, România s-a aflat pe locul I ca număr de contribuţii de intelligence, SRI fiind principalul contributor al Unităţii. 3 În raport cu Oficiul de Securitate al NATO, au fost elaborate şi transmise răspunsuri naţionale pentru susţinerea diverselor programe gestionate de această structură. 3 Aşa cum am precizat şi anterior, pe fondul preocupărilor aliate privind ameninţările de tip cyber, SRI a continuat să reprezinte România, în calitate de membru fondator, la primul proiect multinaţional de tip smart cyber defence - Multinational Cyber Defence Capability Development, devenind unul dintre principalii actori ai procesului de dezvoltare de capabilităţi în domeniul securității cibernetice în cadrul Alianţei. Pe dimensiunea de pregătire, SRI s-a implicat activ în proiectul Multinational Cyber Defence Capability Development Education and Training şi a avut o contribuţie majoră la planificarea şi desfăşurarea ediţiei din 2015 a exerciţiului Cyber Coalition. 3 O iniţiativă aparte pe dimensiunea cyber în format NATO a avut ca punct focal acordarea de sprijin Ucrainei în domeniul apărării cibernetice, prin operaţionalizarea Fondului NATO de Sprijin (Trust Fund/TF) în domeniul Apărării Cibernetice şi sprijinirea demersurilor autorităţilor ucrainene de definitivare a Strategiei, respectiv a Legii securităţii cibernetice. 2.2. ÎN CADRUL UE SRI a contribuit activ la procesul decizional al UE în politicile care intră în responsabilitatea SRI. Au fost, de asemenea, demarate demersurile dedicate pregătirii preluării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către România, în domeniile de competenţă ale SRI. 3 Pe relaţia cu Consiliul Uniunii Europene au fost formulate poziţii substanțiale privind documente europene strategice/de policy şi au fost fundamentate mandate naţionale axate pe negocierea de instrumente legislative şi non-legislative în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, multe din elementele furnizate de SRI fiind reflectate în documentele adoptate la nivelul UE. 3 În cooperarea cu Serviciul European de Acţiune Externă, au fost transmise contribuţii analitice strategice, pe diverse subiecte de actualitate. 3 Pe relaţia cu Comisia Europeană, a fost furnizat suport pentru asigurarea responsabilităţilor pe linie de securitate ale instituţiei europene, prin schimb de informaţii punctuale, fiind, în acelaşi timp, valorificate oportunităţile derivate din accesarea de fonduri europene. 3 În cooperarea cu Europol, SRI a intensificat schimbul de date şi informaţii prin furnizarea de răspunsuri, dar şi prin formularea de solicitări către Europol. De asemenea, au fost furnizate contribuţii analitice strategice pentru dosarul analitic Combaterea Terorismului, inclusiv pentru documentele evaluative cu privire la ameninţarea teroristă la adresa Europei. NECLASIFICAT 20 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 IV.3. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ SRI a continuat să acţioneze, de o manieră coerentă şi articulată, în spiritul protejării şi promovării intereselor naţionale într-un mediu de securitate marcat de incertitudine, prin aprofundarea dialogului cu partenerii strategici, relansarea dialogului cu serviciile omoloage din regiune, respectiv iniţierea de relaţii cu parteneri din zone din interes strategic pentru ţara noastră, precum şi menţinerea nivelului ridicat de cooperare în plan multilateral. Demersurile SRI în sfera de intelligence diplomacy au continuat să fie racordate la evoluţiile mediului de securitate, cu accent pe dimensiunea transferului de expertiză către serviciile statelor din regiune (direct sau utilizând formate multilaterale) şi pe consolidarea platformelor de dialog cu reprezentanţi din diverse medii din state membre NATO, UE, precum şi din state riverane Mării Negre. 3.1. COOPERAREA BILATERALĂ Reperele relaţionării bilaterale au rămas, în esenţă, neschimbate, cea mai substanţială cooperare operaţională, atât în termeni calitativi, cât şi cantitativi, desfăşurându-se, în continuare, cu partenerii strategici. În plan regional, SRI a avut permanent o abordare pro-activă, menţinând şi dezvoltând totodată politica de consolidare/iniţiere a „capetelor de pod” pe relaţia cu serviciile din MENA, respectiv Orientul Îndepărtat. 3.2. COOPERAREA MULTILATERALĂ În 2015, SRI s-a implicat consistent în cadrul formatelor multilaterale de cooperare în care este membru. Cu titlu de exemplu, cooperarea în cadrul CTG a cunoscut o creştere substanţială, în special după atentatele teroriste din noiembrie 2015 de la Paris. NECLASIFICAT 21 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI V.1. COORDONAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII DE CĂTRE CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII 3 În calitate de coordonator strategic al activităţilor din domeniul securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a transmis SRI, în 2015, 26 de hotărâri adoptate la nivelul acestui for, a căror implementare presupunea sarcini inclusiv pentru instituţia noastră, date fiind competenţele sale legale. Pornind de la unele evaluări proprii privind potenţialul de risc asociat unor evoluţii relevante pentru securitatea naţională a României (subsumate inclusiv zonelor în care SRI deţine calitatea de autoritate), Serviciul a adus în atenţia CSAT astfel de fenomene, în vederea adoptării unor hotărâri ale acestui for care să întemeieze adoptarea de măsuri de remediere a deficienţelor sau vulnerabilităţilor semnalate. 1 Au fost aprobate, la propunerea SRI, măsuri menite:  să asigure, în perspectivă, actualizarea cadrului normativ în materia prevenirii şi combaterii terorismului (Legea nr.535/2004), inclusiv prin racordarea acesteia la evoluţii normative din plan comunitar sau internaţional; să determine demersuri destinate diminuării riscurilor de securitate cibernetică;  să genereze adoptarea unor măsuri de implementare a societăţii informaţionale în România;  să reducă efectele negative ale fenomenului defrişărilor ilegale ale fondului forestier. NECLASIFICAT 22 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 1 Totodată, Serviciul a supus analizei şi aprobării acestui organism:  principalele obiective majore şi direcţii de acţiune ale SRI pentru anul 2015;  Strategia de informații 2015-2019 a Serviciului Român de Informaţii;  constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de competenţă a SRI;  proiectul de buget al SRI pentru anul 2016. 3 SRI a înaintat CSAT 17 documente prevăzute în Programul de activitate al acestui for pentru 2015 şi alte 4 documente suplimentar, fiind abordate evoluţii importante ale mediului de securitate sau mutaţii relevante survenite la nivelul acestuia, dar şi anumite dezvoltări din plan instituţional. Menţionăm, cu titlu de exemplu, evaluările privind:  provocările actuale generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist;  ameninţarea teroristă pe plan naţional, în contextul evoluţiilor din Siria şi Irak;  riscurile naţionale de securitate cibernetică;  implicaţiile în planul securităţii naţionale generate de conexiunile dintre grupuri infracţionale organizate şi paliere ale sistemului judiciar. 3 Au fost remise Secretariatului CSAT 20 de răspunsuri la solicitări punctuale, adresate SRI în conformitate cu atribuţiile ce îi revin şi expertiza deţinută pe domeniile de securitate aflate în responsabilitate. Este cazul, în principal, al răspunsurilor la cererile remise în contextul procedurii instituite pentru aplicarea de către CSAT a prevederilor Legii nr.149/2011 pentru aprobarea OUG nr.75/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei nr.21/1996. 3 În conformitate cu responsabilităţile care i-au fost trasate în realizarea Programului de activitate al CSAT pentru anul 2015, SRI a remis contribuţii consistente instituţiilor responsabile cu integrarea unor evaluări privind evoluţii de securitate relevante, care au fost prezentate la nivelul acestui for. V.2. CONTROLUL DEMOCRATIC 2.1. CONTROLUL PARLAMENTAR 3 Relaţionarea SRI cu Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a evoluat pe aceleaşi coordonate pozitive, caracterizate prin deschidere, integritate și profesionalism, evidențiate în ultimii ani. Serviciul a pus la dispoziţia organismului specializat de control 64 de documente (cu 9 mai puţine decât în 2014), dintre care 39 răspunsuri la solicitări punctuale ale Comisiei. 3Informările transmise din proprie iniţiativă Comisiei au vizat aspecte referitoare la evoluţii relevante în domenii din responsabilitatea directă a SRI sau posibile implicaţii ale unor preocupări ale Legislativului şi societăţii civile. Elementele puse la dispoziţia organismului parlamentar de control, inclusiv pe acest canal, au avut un aport determinant la conturarea unui tablou cuprinzător în ceea ce priveşte nivelul de complexitate şi corectitudinea ce caracterizează activităţile Serviciului. Pe acest palier, prezintă relevanţă:  informările periodice referitoare la activităţile derulate de SRI;  estimarea informativă Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României – 2015. 3O componentă la fel de importantă în ansamblul preocupărilor Comisiei pe linia exercitării, în condiţii de eficienţă, a activităţilor specifice de control au constituit-o, şi în această perioadă, contactele nemijlocite cu reprezentanţii SRI cu prilejul verificărilor efectuate, similar anilor pre