Raport_activitate_2015.pdf

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2015 ROMÂNIA NECLASIFICAT SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII EXEMPLAR NR. 2 NR._ _ _ _ _ _ _ _ DIN _ _._ _ _ _ _ 2016 CUPRINS CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE 3 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE 8 CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE 11 CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 18 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI 22 CAPITOLUL VI RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ 25 CAPITOLUL VII MANAGEMENTUL RESURSELOR 28 CAPITOLUL VIII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2016 31 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE Anul 2015 a fost unul complicat din punct de vedere al gestionării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, atât ca urmare a deteriorării semnificative a climatului securitar internaţional, cât şi pe fondul menţinerii, în plan intern, în majoritatea domeniilor, a deficienţelor sistemice de natură a afecta buna funcţionare a instituţiilor statului român şi a societăţii în ansamblu. ANTITERORISM Mediul european de securitate a fost, în 2015, profund afectat de amplificarea crizei din MENA (având ca repere evoluţiile din Siria, Irak, Libia, Liban, Tunisia), principala sursă de ameninţare teroristă fiind organizaţia DAESH. Atentatele care au avut loc în cursul anului 2015 în mari oraşe europene au evidenţiat faptul că Europa a devenit pentru gruparea teroristă o zonă operaţională pentru atacuri de „pedepsire” a statelor membre ale Coaliţiei Internaţionale. De asemenea, atacurile au confirmat riscurile operaţionale generate de foreign fighters, returnees şi accesarea de către terorişti a valurilor de migraţie, precum şi limitele mecanismelor de control şi prevenire. NECLASIFICAT 3 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 Cazuistica înregistrată în 2015 a evidenţiat traversarea teritoriului României de către indivizi proveniţi din state europene (uneori în grupuri organizate şi sub acoperirea de ONG umanitare) cu destinaţia Siria, precum şi tentative de tranzitare în sens invers, cu destinaţia Europa Occidentală, din partea unor membri DAESH sau ai altor entităţi teroriste islamiste active în Siria şi Irak. Corelativ, nivelul de ameninţare teroristă la adresa României a căpătat un plus de consistenţă, generat în principal de intenţiile operaţionale ale DAESH vizând obiective occidentale – statul român fiind asimilat acestora prin prisma angajamentelor politice şi militare ori putând constitui o ţintă de oportunitate. Potenţialul de materializare a unor astfel de intenţii este amplificat de menţinerea teritoriului naţional ca spaţiu de tranzit sau refugiu pentru persoane cu conexiuni în organizaţia teroristă şi propaganda agresivă sistematică în mediul virtual. Dificultăţile de stabilire certă a identităţii şi istoricului persoanelor fac dificilă prevenirea accesării acestor fluxuri de către operativi ori susţinători ai grupărilor jihadiste. Din această perspectivă, eventuala deviere a rutei balcanice prin România, precum şi procedurile de relocare a refugiaţilor accentuează provocările de securitate în domeniul contraterorism. APĂRAREA CONSTITUŢIEI În pofida efectului pozitiv al activităţilor anticorupţie, 2015 a evidențiat menţinerea la un nivel ridicat a pericolului social şi prejudiciilor la adresa bugetului determinate de perpetuarea fenomenului corupţiei la nivelul cvasitotalității sectoarelor socio- economice. Cooptarea în grupuri de interese ilegitime (structurate similar grupărilor infracționale organizate vizând influenţarea actului decizional la nivel înalt) a unor demnitari, înalţi funcţionari publici şi exponenți ai instituţiilor de aplicare a legii au menţinut riscurile la adresa unor sectoare de interes strategic, cu repercusiuni asupra bunei guvernări şi intereselor cetăţeanului. Astfel de practici au generat amplificări conjuncturale ale unor carenţe structurale pre-existente, pe fondul managementului neperformant sau al dezinteresului unor decizionali. Situații de deturnare a actului decizional s-au semnalat cu predilecție în sfera administraţiei publice centrale şi locale, în scopul obţinerii unor beneficii nelegitime de către aleşi locali, decidenţi şi funcţionari în domeniu. Calitatea actului de justiţie a continuat să fie grevată de influenţarea unor hotărâri judecătoreşti prin acte de corupţie, precum şi de demersurile unor persoane care fac obiectul instrucţiei penale vizând exonerarea de răspundere penală (alterarea probatoriului, cointeresarea materială a unor magistraţi etc.). Funcționarea sistemului public de sănătate a fost afectată de perpetuarea practicilor de fraudare a bugetului sectorial, disfuncţii în utilizarea cardului naţional al asigurărilor de sănătate, prescrierea și decontarea ilegală a unor medicamente (în contextul relaţionării cointeresate între distribuitori/producători, medici şi reprezentanții farmaciilor) și favorizarea de către managementul anumitor spitale a unor firme agreate. Pe fondul menţinerii subfinanţării, sistemul naţional de protecţie şi asistenţă socială a continuat să se confrunte cu disfuncţii generate de insuficienţa personalului specializat, managementul defectuos al direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi al unităţilor de asistenţă socială şi perpetuarea mecanismelor de încadrare frauduloasă în grad de handicap şi invaliditate, cu afectarea substanţială a bugetului public. Incluziunea socială a comunității rome, care a rămas una dintre categoriile vulnerabile afectate, a fost grevată de implementarea defectuoasă a proiectelor adresate etniei și deturnarea de către exponenți ai etniei a unui cuantum substanțial din fondurile alocate în acest scop. Similar anilor precedenți, vulnerabilizarea sistemului public de învăţământ – determinată de insuficienţa resurselor umane şi materiale, diminuarea calităţii procesului instructiv-educativ pe fondul erodării motivaţiei cadrelor didactice, perpetuarea abuzurilor, actelor de corupţie şi a abandonului şcolar, incoerenţele legislative şi sincopele în finanţare pe componenta cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare – a continuat să producă consecinţe negative în plan social. Deficienţele cronice în prezervarea patrimoniului cultural naţional, în contextul constrângerilor bugetare şi al legislaţiei specifice deficitare, au fost potenţate de actele de corupţie ale funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniu sau ale unor grupuri de interese constituite în jurul acestora. Riscul asociat extremismului ideologic s-a menținut la un nivel redus, însă perspectiva gestionării de către România a unei cote de refugiaţi şi decizia construirii unei moschei şi a unui centru de asistenţă socială pentru musulmani au menţinut, la un trend relativ ascendent, curentele anti-islam/anti-imigraţie în rândul grupărilor autohtone de această orientare. Pe componenta extremismului etnic, retorica autonomistă s-a accentuat în perspectiva alegerilor din 2016. În alt plan, intervenţia oportună a instituţiilor statului a asigurat preîntâmpinarea intenţiilor unor exponenţi ai extremismului hungarist de iniţiere, cu prilejul Zilei Naţionale a României, a unor activităţi asociate terorismului, cu potenţial de producere a unor victime şi deteriorare a climatului interetnic. Evoluţiile înregistrate nu au evidenţiat progrese în promovarea intereselor identitare ale comunităţilor româneşti din state limitrofe. De asemenea, diplomaţi/oficiali ai unor state din regiune au continuat să acţioneze pentru implicarea congenerilor din România în susţinerea intereselor patriei-mamă. NECLASIFICAT 4 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 CONTRASPIONAJ Poziţionarea României într-un areal la confluenţa intereselor marilor actori internaţionali, parteneriatul strategic cu SUA şi politicile promovate în acord cu statutul de membru UE şi NATO au menţinut ţara noastră în atenţia structurilor de informaţii străine. Activitatea acestora a cunoscut o intensificare în 2015, formele de manifestare şi obiectivele specifice urmărite variind semnificativ în funcţie de interesele statelor de provenienţă în raporturile cu România. Astfel, între obiectivele prioritare se evidenţiază: 3 penetrarea informativă a instituţiilor de stat; 3 derularea de acţiuni la toate nivelurile pentru influenţarea deciziei ori obţinerea de informaţii; 3 desfăşurarea de acţiuni de spionaj cibernetic/informaţional având ca ţintă instituţii de stat sau alte entităţi gestionare/beneficiare de informaţii restricţionate; 3 specularea/fructificarea unor potenţiale oportunităţi de afaceri pentru agenţi economici conaţionali; 3 derularea de acţiuni de propagandă şi/sau agresiuni informaţionale menite să denigreze statul român, respectiv să lezeze interesele sale de alianţă/parteneriat; 3 consolidarea controlului asupra comunităţilor conaţionale/formelor asociative ale acestora din România; 3 derularea de operaţiuni clandestine pe teritoriul autohton împotriva unor state terţe. SECURITATE ECONOMICĂ În 2015 s-a înregistrat o revigorare a creşterii economice (cu 3,7% comparativ cu anul 2014, conform estimărilor INS). Evoluţii pozitive semnificative au fost semnalate pe palierul fondurilor UE (aferente intervalului 2007-2013), plusul de absorbţie fiind de până la 10%, comparativ cu 2014. Cu toate acestea, economia autohtonă a continuat să fie marcată de deficienţe în cvasi-totalitatea sectoarelor şi domeniilor, relevante în acest sens fiind persistenţa unor infrastructuri energetice şi de transport slab dezvoltate şi uzate, evoluţia sub potenţial a sectorului agricol şi problemele ce afectează operatorii industriali. În pofida progreselor considerabile comparativ cu perioada anterioară, capacitatea României de accesare şi utilizare a fondurilor europene (circa 33,4 miliarde euro în perioada 2007-2013 şi aproximativ 43,06 miliarde euro în intervalul 2014-2020) s-a menţinut la un nivel scăzut, cu implicaţii negative în planul dezvoltării de ansamblu a ţării noastre. În registru problematic se plasează – dincolo de unele deficienţe recurente de natura întârzierilor nejustificate şi a diverselor forme de fraude – faptul că nu a fost pregătit un portofoliu de proiecte pentru exerciţiul financiar european 2014-2020 care să fi fost lansate imediat după aprobarea programelor de către CE. Pe fondul trenării procesului de elaborare a unei strategii în domeniul energetic, s-au înregistrat disfuncţii în puncte nodale, precum sectorul energiei nucleare (tergiversarea deschiderii unei noi exploatări uranifere, întârzierile în realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, depozitarea necorespunzătoare a rezervei naţionale de apă grea), piaţa petro-gaziferă (carenţe legislative în reglementarea acordurilor petroliere, restrângerea activităţii de rafinare) şi piaţa energiei electrice (pierderi financiare semnificative ale CEH Vulcan şi CEO Târgu-Jiu, reparaţii şi investiţii nerealizate de marii operatori privaţi pe segmentul de distribuţie). Pe componenta de dezvoltare regională, probleme semnificative au fost generate de: persistenţa deficienţelor în derularea investiţiilor gestionate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, dar şi de către Compania Naţională de Investiţii şi Agenţia Naţională pentru Locuinţe; carenţele în activitatea unor structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii; disfuncţiile pe piaţa muncii, asociate atât evaziunii fiscale, cât şi îndeplinirii defectuoase a prerogativelor de către structurile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Evoluţiile industriei autohtone s-au menţinut în registru relativ problematic, în special pentru industria chimică, industria metalurgică/ siderurgică, resursele cuprifere şi auro-argentifere şi industria navală, în condiţiile perpetuării unor disfuncţii şi vulnerabilităţi (mai ales de ordin tehnic sau managerial). Domeniul agriculturii a continuat să fie marcat de disfuncţii sistemice, dar şi de întârzieri nejustificate în aplicarea politicilor şi strategiilor în domeniu, ce nu i-au permis să funcţioneze ca un veritabil motor de creştere economică. Pe componenta de siguranţă alimentară s-au perpetuat factorii de risc la adresa sănătăţii consumatorilor, inclusiv pe fondul extinderii practicilor ilicite sau speculative la nivelul agenţilor economici şi al permanentizării preocupărilor de corupere a autorităţilor cu competenţe (în principal Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurile sale teritoriale). În domeniul protecţiei mediului, abordarea a fost inconsistentă şi, în general, reactivă, astfel că nu s-a permis menţinerea unor linii strategice împotriva degradării ireversibile a factorilor de mediu, iar măsurile efectiv dispuse au fost punctuale şi sub eficienţa dorită. Mai mult, s-au creat premisele aplicării unor noi proceduri de infringement pe componenta de mediu, precum şi pentru îngreunarea procedurilor de ridicare a celor existente. Totodată, gestionarea resursei silvice a continuat să fie grevată de practicile ilicite şi actele de corupţie la nivelul instituţiilor cu responsabilităţi de control şi monitorizare. În sectorul financiar, s-a înregistrat o îmbunătăţire a nivelului de colectare a veniturilor bugetare, inclusiv în contextul creşterii gradului de conformare voluntară la plată a contribuabililor ca efect al măsurilor adoptate de autorităţi. Cu toate acestea, nivelul veniturilor bugetare a continuat să fie afectat de perpetuarea fenomenului economiei subterane, ce se situează la un nivel încă ridicat. NECLASIFICAT 5 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 Pentru sistemul bancar, principalele provocări ale anului 2015 s-au asociat gestionării implicaţiilor evoluţiilor externe generate de criza din Grecia şi de sancţiunile internaţionale adoptate împotriva Federaţiei Ruse, respectiv interne, determinate de problemele manifestate la nivelul unor operatori relevanţi. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE Implementarea proiectelor majore de informatizare în România a continuat să fie grevată de disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum: nerespectarea termenelor contractuale, birocraţia cronofagă, legislaţia lacunară, adjudecarea preferenţială a licitaţiilor publice, elaborarea superficială a caietelor de sarcini şi monitorizarea ineficace a practicilor anticoncurenţiale. Lipsa de abordare eficientă a acestor factori de risc, în oricare dintre etapele de realizare a proiectelor, conduce progresiv la îndeplinirea defectuoasă a obiectivelor stabilite, livrarea de soluţii informatice neconforme, absorbţia slabă a fondurilor structurale în domeniu şi încărcarea nejustificată a bugetului de stat cu achiziţii supradimensionate. SECURITATE CIBERNETICĂ În 2015, agresiunile cibernetice statale au constituit principala formă de manifestare a ameninţărilor cibernetice la adresa securității naționale, având ca obiectiv crearea de breşe în infrastructuri cibernetice de interes naţional, în scopul exfiltrării de informaţii confidenţiale circumscrise domeniilor afaceri externe, cercetare, resurse energetice, apărare, ordine publică şi securitate naţională. Agresiunile cibernetice criminale au înregistrat o diversificare pe toate palierele a componentelor infracţionale. Principala ameninţare de acest tip a constituit-o infectarea sistemelor informatice ale instituţiilor publice cu aplicaţii maliţioase şi includerea acestora în reţele de tip botnet. O amploare deosebită au cunoscut şi diseminarea de aplicaţii maliţioase bancare, respectiv atacurile de tip ransomware, în care anumite fişiere (sau chiar servere) sunt criptate prin intermediul unor aplicaţii malware. Având în vedere extinderea numărului de utilizatori ai dispozitivelor mobile inteligente, o altă preocupare în creştere a atacatorilor a fost dezvoltarea aplicaţiilor maliţioase care vizează sistemele de operare mobile (cu predilecţie Android şi iOS), în scopul sustragerii de date confidenţiale şi bancare. Manifestarea şi complexitatea agresiunilor cibernetice teroriste au înregistrat un nivel redus, nefiind afectate infrastructuri informaţionale de interes naţional. Astfel de atacuri (majoritatea de tip defacement), având drept scop obţinerea de vizibilitate şi promovarea unor mesaje de propagandă, nu au vizat în mod expres domeniile autohtone. În 2015, activitatea grupărilor hacktiviste autohtone a fost marcată de o scădere semnificativă a numărului de agresiuni cibernetice, prejudiciile create instituţiilor a