Raport_activitate_2015.pdf

e a mobiliza persoane radicalizate – autohtoni convertiţi sau rezidenţi proveniţi din spaţii cu problematică teroristă. În paralel, se menţin riscurile non-operaţionale, de propagandă fundamentalistă şi sprijin financiar şi logistic. Creşterea ofensivităţii demersurilor preventive, intensificarea cooperării în format SNPCT şi colaborarea strânsă cu servicii partenere externe au permis menţinerea nivelului de alertă teroristă (Albastru-Precaut). Având în vedere deteriorarea situaţiei operative la nivel european şi menţinerea spaţiului Siria - Irak ca principală sursă de risc, acţiunile specifice de protecţie împotriva riscurilor teroriste au avut un caracter ofensiv şi au constat în: 3 măsuri preventive: descurajarea implicării în activităţi teroriste sau conexe acestora, neacordarea sau retragerea avizului ori înaintarea de propuneri pentru revocarea drepturilor prevăzute de legi speciale. Toate măsurile preventive aplicate şi-au atins finalitatea, conducând, printre altele la: evitarea prezenţei în România a unor membri ai organizaţiilor teroriste, limitarea şi contracararea activităţilor de propagare a ideologiei DAESH, conştientizarea unor persoane cu privire la riscurile generate de deplasarea în spaţii cu problematică teroristă activă; 3 informări adresate organelor de cercetare şi urmărire penală, precum şi întâlniri de lucru pentru soluţionarea unor speţe referitoare la: intenţii de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate pentru infracţiuni de terorism şi acţiuni conexe, implicarea în părăsirea ilegală a teritoriului şi în sprijinirea migraţiei ilegale, (auto)radicalizarea unor autohtoni convertiţi la islam; ameninţări cu dispozitive explozive improvizate şi deţinere de dispozitive explozive şi pirotehnice; 3 protecţia misiunilor diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. În 2015 s-au derulat peste 4.200 de acţiuni de patrulare-cercetare şi peste 200 de măsuri de consolidare a dispozitivelor instituite la obiective din responsabilitate; 3 controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. Controlul de securitate s-a realizat la parametri de calitate adecvaţi standardelor impuse de regulamentele europene în materie, atât pentru fluxul de pasageri, cât şi pentru controlul bagajelor. Vulnerabilităţile specifice zonelor nerestricţionate din aeroporturi au determinat intensificarea activităţilor de supraveghere şi patrulare; 3 asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste, precum şi realizarea intervenţiei antiteroriste/contrateroriste pirotehnice. Au fost efectuate:  misiuni la personalităţi aflate în responsabilitate;  misiuni de căutare, descoperire şi identificare de substanţe explozive, în cadrul cooperării cu DIICOT;  intervenţii pirotehnice la obiecte suspecte a fi dispozitive explozive improvizate;  misiuni de control tehnic antiterorist, permanenţă pirotehnică şi asigurarea rezervei pentru intervenţie pirotehnică; 3 misiuni de protecţie antiteroristă a aeronavelor şi pasagerilor pe durata zborurilor. Din luna noiembrie, ca urmare a atacurilor de la Paris, pe anumite relaţii misiunile se execută cu echipe extinse. Au continuat demersurile de finalizare a proiectului ARMLET, de înfiinţare a unui centru regional de pregătire pentru Air Marshal. III.4. PREVENIREA ŞI COMBATEREA AMENINŢĂRILOR CIBERNETICE Şi în 2015, ameninţările cibernetice la adresa securităţii naţionale au înregistrat o evoluţie dinamică, România continuând să reprezinte o ţintă pentru entităţi ostile active în mediul virtual. Creşterea numărului şi a complexităţii atacurilor cibernetice impune dezvoltarea unor mijloace de limitare a vulnerabilităţilor, atât la nivel legislativ, cât şi în plan instituţional, precum şi a unor mecanisme de răspuns pentru contracararea eficientă a efectelor negative. Pe fondul evoluţiilor tehnologice, ameninţările cibernetice sunt în continuă creştere şi la nivel mondial, asigurarea securităţii în acest domeniu reprezentând o componentă esenţială a cooperării internaţionale în format NATO şi UE. SRI a avut o contribuţie semnificativă la susţinerea poziţiei României în ceea ce priveşte demersurile aliate pentru consolidarea securităţii cibernetice. NECLASIFICAT 15 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 3 Pe dimensiunea prevenirii şi combaterii ameninţărilor cibernetice, SRI – în calitate de autoritate naţională în domeniul cyberintelligence şi în cooperare cu instituţii naţionale şi parteneri externi cu responsabilităţi în domeniu – a acţionat pentru identificarea, documentarea şi contracararea multiplelor forme de manifestare a ameninţărilor cibernetice la adresa securităţii naţionale: agresiuni cibernetice statale, activităţi de criminalitate informatică şi acţiuni cibernetice extremist-teroriste. Relevante în acest sens sunt:  identificarea și investigarea a 4 tipuri de atacuri având caracteristicile unui agresor statal, care au vizat domeniile afaceri externe, afaceri interne şi apărare naţională, prin exfiltrarea de informaţii confidenţiale;  identificarea şi investigarea unor grupări autohtone specializate în fraude informatice, atacuri de tip ransomware şi servicii de anonimizare;  investigarea agresiunilor cibernetice de tip defacement derulate de hackeri sau grupări de hackeri islamiști asupra unor domenii autohtone aparținând unor entități publice sau private, în scopul promovării de mesaje de propagandă. 3 În 2015, SRI a avut o contribuţie semnificativă la activităţile derulate la nivelul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică în vederea dezvoltării unor mecanisme eficiente de rezilienţă şi răspuns la ameninţarea cibernetică. Serviciul a transmis observaţii şi propuneri către iniţiatorul proiectului Legii securităţii cibernetice, în contextul demersurilor de reconceptualizare a acestui act normativ în acord cu exigenţele Curţii Constituţionale a României. Totodată, s-a implicat în activităţile subsumate actualizării legislaţiei actuale din domeniul apărării naţionale prin includerea apărării cibernetice în cadrul capabilităţilor naţionale de apărare. 3 În scopul dezvoltării capacităţilor naţionale de răspuns în cazul unor atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri cibernetice de interes naţional, SRI:  a continuat proiectul ce vizează testarea securităţii cibernetice a Infrastructurilor Cibernetice de Interes Naţional;  a consolidat dimensiunea cooperării internaţionale în format multilateral;  a reprezentat România în cadrul Fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul Apărării Cibernetice, proiect ce presupune dezvoltarea capabilităţilor tehnice strict defensive de tip CERT ale Ucrainei;  a reprezentat România, în calitate de membru fondator, la primul proiect multinaţional de tip Smart Defence – proiectul NATO Multinational Cyber Defence Capability Development, influenţând dezvoltarea de capabilităţi în domeniul securității cibernetice în cadrul NATO, precum şi în domenii de nişă (apărarea activă);  a contribuit major la planificarea şi desfăşurarea activităţilor aferente exerciţiului Cyber Coalition 2015. III.5. PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE Persistenţa, la nivelul majorităţii deţinătorilor de informaţii clasificate din zona de responsabilitate a SRI, a unor disfuncţii şi vulnerabilităţi în aplicarea normelor legale în materie a menţinut potenţialul de apariţie al unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Numărul entităţilor care, prin implementarea integrală şi actualizarea corespunzătoare a măsurilor specifice, asigură securitatea secretelor de stat şi/ sau secretelor de serviciu din gestiune este în uşoară creştere. 3 În calitate de autoritate desemnată în materia protecţiei informaţiilor clasificate (IC) naţionale, NATO şi UE, SRI a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor ce îi revin în:  asigurarea coordonării şi controlul măsurilor de protecţie a IC, cu accent pe diminuarea/eliminarea vulnerabilităţilor trenante. Acţiunile de control au vizat prioritar optimizarea măsurilor privitoare la protecţia IC şi de intervenţie rapidă în situaţii de natură să pericliteze securitatea acestora. Un alt segment de activitate pe acest palier a vizat coordonarea şi controlul activităţilor pe linia protecţiei informaţiilor NATO/UE clasificate, gestionate la nivel intra-instituţional;  realizarea verificărilor necesare acordării avizelor de securitate. S-a înregistrat o creştere cu 6% a numărului solicitărilor de acordare a avizului pentru acces la IC naţionale, NATO şi UE. Pe un trend ascendent s-a situat şi numărul cererilor de avizare a programelor de prevenire a scurgerilor de IC (cu 2,5% mai multe decât în 2014). S-au înregistrat 190 de incidente de securitate (dintre care 164 identificate de SRI, iar 26 notificate de entităţile în cadrul cărora s-au produs), pentru remedierea cărora au fost dispuse măsuri corective şi a fost acordată asistenţă de specialitate;  avizarea proiectelor de acte normative în domeniul protecţiei IC. A fost acordată consultanţă de specialitate pentru proiectele de acte normative transmise de autorităţi sau instituţii publice centrale în aplicarea procedurilor de tehnică legislativă sau reglementate de legislaţia în domeniul protecţiei IC;  dispunerea unor măsuri de prevenire a riscurilor de compromitere a IC. Principalele categorii de măsuri pe această componentă au vizat: efectuarea de controale inopinate ori în situaţii de urgenţă, în vederea restabilirii stării de legalitate ori înlăturării premiselor de manifestare a riscurilor specifice; neacordarea sau retragerea NECLASIFICAT 16 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 avizului prevăzut de legi speciale, în situaţii de incompatibilitate pentru accesul la informaţii clasificate determinate în urma verificărilor de securitate; informarea cu rol preventiv a beneficiarilor legali abilitaţi în domeniu, urmată de măsuri de competenţa acestora. 3 Activităţile de cooperare interinstituţională/externă s-au dinamizat, în condiţiile creşterii complexităţii situaţiei operative, prin operaţionalizarea de noi modi operandi în efectuarea verificărilor de securitate. 3 SRI a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în ceea ce priveşte colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia corespondenţei clasificate naţionale şi NATO/UE în condiţii de siguranţă şi operativitate, misiunile pe această componentă fiind executate la parametrii prognozaţi. 3 În 2015, conform prevederilor legale în materie, SRI a răspuns unui număr de 74 de solicitări/petiţii de la autorităţi, instituţii publice sau de la persoane fizice ori juridice pe diferite tematici circumscrise protecţiei IC. III.6. DEZVOLTĂRI PE DIMENSIUNEA OSINT Dinamica mediului de securitate şi priorităţile de cunoaştere ale unei palete tot mai diversificate de beneficiari de produse OSINT au generat creşterea proporţională, în 2015, a numărului serviciilor asigurate pe acest palier de SRI. Un volum semnificativ de produse open source au fost valorificate deopotrivă în interiorul şi exteriorul Serviciului, către un număr consistent de beneficiari autohtoni şi parteneri externi. 3 S-a impus necesitatea intensificării studiului asupra mediului virtual, în permanentă corelare cu dezvoltarea metodologiilor de cercetare a social media şi aprofundarea Deep Web (îndeosebi pe componenta Dark Web). De asemenea, valorificarea noilor instrumente informatice şi metodologii de identificare, procesare şi analiză a datelor a determinat o îmbunătăţire a portofoliului de produse şi servicii OSINT ale Serviciului. 3 Intensificarea cooperării cu implicarea zonei de OSINT reprezintă o caracteristică a anului 2015. Prezintă relevanţă în context:  tendinţele ascendente ale principalilor indicatori cantitativi, ca urmare a creşterii implicării experţilor OSINT ai SRI în activităţi parteneriale;  diversificarea portofoliului de resurse OSINT în contextul transmiterii de produse analitice către un număr important de servicii partenere, IU NATO, EUROPOL etc.;  promovarea expertizei analitice OSINT în mediul academic, al institutelor de cercetare şi pe segmentul ONG, prin furnizarea periodică de analize specifice şi participarea SRI la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale (reuniuni, conferinţe, seminarii, simpozioane, mese rotunde, lansări de carte, workshop-uri). NECLASIFICAT 17 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ IV.1. COOPERAREA INTERINSTITUŢIONALĂ În 2015, activitatea de cooperare s-a desfăşurat în condiţii bune şi foarte bune, cu respectarea cadrului legal şi a reglementărilor interne. SRI a acţionat în sensul consolidării relaţiilor de colaborare cu celelalte structuri din sistemul de securitate naţională, demers menit să asigure anticiparea, extinderea cunoaşterii şi gestionarea în cooperare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. 2015 s-a caracterizat prin dinamica pozitivă a schimbului de informaţii (în creştere cu circa 16% faţă de 2014), precum şi prin creşterea gradului de aprofundare a datelor ce au făcut obiectul informărilor adresate organelor de urmărire penală, în paralel cu orientarea măsurilor către acţiuni complexe. Au fost realizate progrese evidente în privinţa consolidării calităţii fluxului informaţional şi valorificării superioare a momentelor operative identificate în cadrul activităţilor realizate în comun. În cooperarea interinstituţională, suplimentar aportului deosebit de consistent pe dimensiunea operaţională şi cea a schimbului de date, sunt de evidenţiat contribuţiile relevante în legătură cu diverse proiecte legislative, pentru obţinerea consensului în susţinerea unor puncte de vedere unitare ale României în cadrul unor proiecte cu impact major asupra intereselor naţionale, precum şi pentru conjugarea eforturilor în organizarea unor reuniuni şi evenimente cu participare internaţională. De asemenea, reprezentanţii Serviciului au avut o contribuţie activă la şedinţele grupurilor inter-instituţionale, având drept scop definirea unor strategii sectoriale sau implementarea planurilor de acţiune subsecvente. SRI şi-a îndeplinit cu seriozitate responsabilităţile derivate din calitatea de coordonator al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi de coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică. Totodată, a avut în preocupare asistarea partenerilor instituţionali în gestionarea demersurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, dar şi valorificarea optimă, în formule parteneriale, a capacităţilor de analiză din surse deschise. 2015 s-a caracterizat şi printr-o creştere a numărului şi consistenţei resurselor informaţionale şi de expertiză pe care SRI le-a pus la dispoziţia Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii. NECLASIFICAT 18 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 3 Cooperarea cu instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională a vizat toate domeniile reglementate de acest act normativ şi, în mod prioritar, cele circumscrise îndeplinirii atribuţiilor generale ale SRI. Acţiunile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor cazuri de corupţie şi fraudă, cu implicarea unor decidenţi sau funcţionari ai administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere. Activităţile au vizat atât continuarea operaţionalizării planurilor comune de acţiune întocmite în anii anteriori, cât şi iniţierea unor noi colaborări şi constituirea de echipe operative comune. S-a înregistrat o tendinţă de intensificare a cooperării cu MApN/DGIA, SIE şi MAE, pe fondul derulării unor proiecte comune şi al creşterii volumului consultărilor asupra unor problematici de interes mutual. Relaţionarea cu MAI a fost extrem de intensă şi s-a derulat în parametrii consacraţi. Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare (cu excepţia Ministerului Justiţiei) conlucrează cu SRI şi pe dimensiunea securităţii cibernetice, în cadrul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică. Activităţile derulate au vizat cunoaşterea, prevenirea, contracararea şi înlăturarea ameninţărilor cibernetice, va