Raport_activitate_2015.pdf

rată în anul 2015 3 Activitatea de informaţii s-a menţinut pe trendul pozitiv setat în anii precedenţi, în anumite domenii fiind atinse repere de excelenţă în asigurarea securităţii naţionale. Spre exemplu, în condiţiile în care numărul mandatelor de securitate naţională exploatate a rămas la un nivel aproximativ similar anului 2014, numărul informărilor adresate organelor de urmărire penală a crescut cu 16%. Prin raportare la priorităţile naţionale şi instituţionale, eforturile operaţionale au vizat creşterea şi consolidarea capacităţii de cunoaştere, prevenire şi contracarare a ameninţărilor generate de activităţi de corupţie, spionaj de provenienţă estică, afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în domeniile sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale, ineficienţa mecanismelor de accesare şi absorbţie a fondurilor europene şi instabilitatea economico-financiară. De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată întreprinderii unor măsuri cu caracter ofensiv pentru asigurarea securităţii cibernetice, contracararea acţiunilor cu caracter de continuitate ale unor servicii de informaţii din state din regiune, asigurarea securităţii energetice, prevenirea şi combaterea terorismului şi contracararea acţiunilor extremiste şi separatiste de natură să afecteze ordinea constituţională. În vederea eficientizării demersurilor specifice, activităţile informativ-operative au vizat prioritar zonele cheie ale mediilor ţintă şi a fost îmbunătăţită conlucrarea cu instituţiile din sistemul naţional de securitate, astfel încât măsurile aplicate de Serviciu să fie coordonate cu cele adoptate de parteneri. 3 Pot fi reliefate o serie de succese operaţionale, pe următoarele dimensiuni: 1 identificare  manifestări de natura corupţiei/conflictului de interese cu potenţial de afectare a actului decizional de la nivelul administraţiei publice locale şi centrale sau de influenţare a actului de justiţie;  demersuri ale unor entităţi adverse care vizau obţinerea de informaţii nedestinate publicităţii, referitoare la interesele naţionale în relaţiile cu membrii comunităţii euro-atlantice;  activităţi de evaziune şi fraudă fiscală de mare amploare;  activităţi ilegale derulate de grupări de criminalitate organizată;  vulnerabilităţi în securizarea unor sisteme informatice şi de comunicaţii, utilizate la nivelul unor infrastructuri critice sau prin care se gestionează informaţii clasificate/nedestinate publicităţii. 1 prevenire  adoptarea unui număr semnificativ de măsuri specifice;  continuarea cooperării eficiente – pe speţe punctuale – cu organele de urmărire penală, cu rezultate notabile pe linia combaterii corupţiei, fenomenului evazionist şi acţiunilor reţelelor de criminalitate organizată. 1 destructurare  cea mai amplă reţea de crimă organizată identificată la nivel european specializată în trafic cu heroină dinspre Asia spre Europa;  grupuri infracţionale care facilitau migraţia ilegală a cetăţenilor sirieni, turci şi irakieni pe ruta Turcia – Bulgaria – România – ţări vest-europene;  grupări infracţionale specializate în activităţi de migraţie ilegală pe relaţia Congo/Republica Democrată Congo/Coasta de Fildeş – România – ţări vest europene;  reţele de crimă organizată specializate în contrabandă cu ţigarete din spaţiul ex-sovietic;  reţele de crimă organizată axate pe evaziune fiscală de amploare, spălare de bani, deturnare de fonduri şi criminalitate organizată;  grupări de criminalitate informatică, implicate în operaţiuni ample de devalizare a unor conturi bancare. 1 informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea unor măsuri de reţinere/arestare  personal judiciar implicat în influenţarea soluţionării unor cauze;  factori de decizie cu activităţi de protecţie a acţiunilor infracţionale;  membri şi coordonatori ai unor reţele de trafic cu droguri de mare risc sau specializate în fraude informatice. 1 cyberprotecţie  investigarea şi contracararea unor atacuri cibernetice asupra unor sisteme informatice de interes naţional. 1 promovare  identificarea de oportunităţi de realizare a intereselor naţionale, în special în domeniul economic;  afirmarea valorilor de securitate în context euro-atlantic. 3 În ceea ce priveşte dinamica activităţii informativ-operative, SRI a acordat o atenţie deosebită:  creşterii vitezei de reacţie operaţională prin raportare la evoluţiile mediului de securitate;  îmbunătăţirii fluxului de informări destinate decidenţilor locali şi centrali;  creşterii ofensivităţii operaţionale prin concentrarea eforturilor informativ-operative pe speţe de anvergură, abordate inter-profiluri, în format integrat;  eficientizării modului de utilizare a resursei informaţionale, prin orientarea demersurilor de cunoaştere, prevenire şi contracarare în funcţie de priorităţile rezultate în urma analizei riscurilor de securitate;  menţinerii la un nivel ridicat a iniţiativelor de cooperare cu reprezentanţii organelor de urmărire penală, având în vedere eficienţa operativă a măsurilor întreprinse în comun. 3 Din perspectiva ponderii informaţiilor de securitate naţională pe problematici specifice, dimensiunile Apărarea Constituţiei şi Securitate economică au reprezentat, şi în 2015, principalele direcţii de activitate ale Serviciului, pe fondul evoluţiilor înregistrate în anumite sectoare de activitate din domeniu, dar şi în contextul orientării strategice a statului român subsumate luptei anticorupţie. NECLASIFICAT 12 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 III.2. VALORIFICAREA INFORMAŢIILOR 2.1. INFORMAREA FACTORILOR DE DECIZIE Prin raportare deopotrivă la priorităţile informative stabilite la nivel naţional sau în plan instituţional, dar şi la nevoile exprimate explicit ale beneficiarilor legali de a cunoaşte evoluţiile relevante pentru domeniile proprii de responsabilitate şi la necesitatea de a aduce în atenţia acestora subiecte prioritare pentru securitatea naţională, chiar în absenţa unor solicitări concrete, SRI a avut în vedere reflectarea în documentele de informare, de o manieră corectă şi oportună, a celor mai importante repere ale situaţiei operative din 2015. Oferirea de suport decizional, la parametri superiori, beneficiarilor legali din plan central şi local a constituit şi în 2015 un obiectiv prioritar, pentru a cărui realizare s-a acţionat în sensul: 3 unei mai bune adecvări a conţinutului informărilor la necesităţile legitime de informare ale factorilor de decizie; 3 asigurării oportunităţii şi operativităţii actului de informare, cu atât mai importante cu cât dinamica mediului de securitate este tot mai rapidă şi mai impredictibilă; 3 creşterii consistenţei componentei evaluative şi de anticipare a evoluţiilor relevante pentru securitatea naţională; 3 maximizării impactului informării realizate de Serviciu inclusiv prin optimizarea contextului de comunicare a produselor informaţionale, prin intermediul canalului electronic de furnizare a acestora. Din perspectiva componentei cantitative, majorarea semnificativă a numărului informărilor a fost însoţită de o evoluţie similară a feedback-ului furnizat de factorii de decizie din plan central şi local, care a relevat, cu foarte puţine excepţii, utilitatea, consistenţa şi caracterul acţionabil al informărilor realizate de SRI. 3 S-au înregistrat progrese semnificative, îndeosebi pe dimensiunea calitativă, în ceea ce priveşte:  asigurarea informării factorilor de decizie legal abilitaţi, în mod susţinut, cu produse integrate, de un nivel calitativ superior, în acord cu priorităţile aferente domeniilor de responsabilitate ale acestora;  racordarea continuă la nevoile de informare ale beneficiarilor legali, prin raportare la agenda publică de securitate;  asigurarea caracterului de continuitate şi oportunitate a informării şi creşterea consistenţei componentei evaluativ-prospective, pentru maximizarea modului de valorificare a input-ului informaţional oferit de SRI în procesul decizional;  susţinerea relaţionării cu noii beneficiari instalaţi în funcţie, prin furnizarea input-ului informaţional preliminar (punerea în temă) cu privire la reperele prioritare ale domeniilor aflate în responsabilitate, ca element esenţial pentru demararea unor relaţii instituţionale constructive şi eficiente;  continuarea implementării proiectului de informatizare a comunicării cu beneficiarii legali din plan central. 3 Beneficiarii legali din plan central au receptat în 2015 6.368 informări, cu 18,5% mai multe faţă de anul precedent (5.373 informări în 2014). Creşterea a avut la origine inclusiv schimbările intervenite la nivelul Administraţiei Prezidenţiale şi al Executivului, care au necesitat multiplicarea informărilor de punere în temă a noilor beneficiari cu aspecte relevante din perspectiva securităţii naţionale pentru zonele lor de responsabilitate. 3 O creştere substanţială, cu aproximativ 150%, s-a înregistrat, în raport cu anul 2014, şi în ceea ce priveşte numărul reacţiilor provenite de la beneficiarii din plan central, respectiv 1.402 reacţii (562 în 2014) de la 92 beneficiari, relevantă fiind ponderea însemnată a feedback-ului de substanţă, de natură să valideze informaţiile Serviciului şi să contribuie la orientarea procesului de culegere a informaţiilor. 3 Principalii beneficiari ai documentelor de informare ale SRI au fost şi în 2015 Executivul şi Administraţia Prezidenţială. Similar anului 2014, instituţiilor din sistemul naţional de securitate le-au fost puse la dispoziţie 8% din informările Serviciului, reprezentând contribuţia instituţiei noastre la demersurile comune de prevenire şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. De asemenea, beneficiari ai informărilor Serviciului au fost şi autorităţi sau instituţii autonome/independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/specializate, pentru fundamentarea unor măsuri preventive sau corective imediate. 3 Factorii de decizie din plan local (prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean) au fost informaţi permanent cu aspecte referitoare la riscuri cu manifestare în zona de competenţă, cu respectarea principiului „nevoii de a şti” şi cu luarea în considerare a particularităţilor relaţionării cu persoanele respective. Informarea la acest nivel a fost influenţată deopotrivă de schimbările intervenite la nivelul conducerii Instituţiei Prefectului (şi implicit a intervalului necesar pentru obţinerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate), respectiv de nedeţinerea autorizaţiei de acces de către preşedinţi ai unor Consilii Judeţene, precum şi de implicarea unora dintre aceştia în anchete penale. În 2015, SRI a remis 2.655 informări prefecţilor şi 800 preşedinţilor Consiliilor Judeţene. 3Informările adresate factorilor locali de decizie au generat din partea acestora 4.328 de reacţii, în creştere cu circa 8% comparativ cu 2014. Au fost înregistrate plusuri în ceea ce priveşte numărul de măsuri dispuse în urma informărilor adresate. NECLASIFICAT 13 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 2.2. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE Această categorie de măsuri a reprezentat în continuare o componentă prioritară a activităţii Serviciului, existând o preocupare constantă pentru creşterea ofensivității şi coordonare în gestionarea problematicilor din competenţă, ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate. Un accent deosebit a fost pus pe calibrarea adecvată a activităţilor privind implementarea unitară a măsurilor cu caracter preventiv. 3 Pentru prevenirea evoluţiilor de risc din aria de responsabilitate, SRI a pus în aplicare, în 2015, 1.113 măsuri distribuite în domeniile de realizare a securităţii naţionale din competenţă: contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate; apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale; securitate economică; evaluarea ameninţărilor transfrontaliere; gestionarea ameninţărilor de natură teroristă; identificarea şi evaluarea ameninţărilor IT&C. 3 Măsurile de prevenire au constat, în principal, în:  informarea beneficiarilor legali (în acord cu principiul „nevoii de a şti”), în baza căreia aceştia au adoptat măsuri de prevenire sau contracarare conform competenţelor;  măsuri pe linia nepermiterii/interzicerii intrării unor străini în România.  realizarea siguranţei unor obiective ce pot constitui ţinta unor acte teroriste;  acţiuni de stopare a activităţilor de sprijin al unor organizaţii teroriste, desfăşurate pe teritoriul naţional. Complicarea situaţiei operative la nivel european (generată de fenomenele „foreign fighters” şi „returnees”, atentatele din ianuarie şi noiembrie 2015 de la Paris şi afluxul migranţilor ilegali) şi persistenţa riscurilor specifice în Siria şi Irak au impus un nivel de ofensivitate sporit în calibrarea măsurilor preventive în domeniul antiterorist;  neacordarea sau retragerea avizului ori înaintarea de propuneri privind revocarea sau anularea drepturilor prevăzute de legi speciale;  demersuri specializate asociate protecţiei informaţiilor clasificate;  diminuarea vulnerabilităţilor ce pot afecta funcţionalitatea, continuitatea şi integritatea infrastructurilor cibernetice de interes naţional. O atenţie prioritară a fost acordată ameninţărilor determinate de agresiunile cibernetice la adresa unor ținte din România – una dintre cele mai dinamice amenințări, aflată într-o evoluție continuă, atât din punct de vedere numeric cât și al complexității tehnologice;  activităţi de identificare şi determinare a disfuncţiilor în conceperea şi implementarea proiectelor majore de realizare a societăţii informaţionale în România;  realizarea unor activităţi de pregătire contrainformativă a persoanelor vizate de entităţi generatoare de factori de risc sau ameninţări la adresa securităţii naţionale;  activităţi de pregătire individuală împotriva riscurilor de natură teroristă ori a acţiunilor unor servicii de spionaj străine. 2.3. INFORMAREA ŞI SESIZAREA ORGANELOR DE CERCETARE ŞI URMĂRIRE PENALĂ Componenta de valorificare a datelor obţinute prin informarea instituţiilor de aplicare a legii, în conformitate cu responsabilităţile prevăzute de cadrul normativ, şi-a păstrat o pondere consistentă, SRI derulând o colaborare eficientă cu structurile centrale şi locale ale organelor de urmărire şi cercetare penală. În contextul în care, pe parcursul anului 2015, s-a remarcat creşterea considerabilă a interesului organelor de urmărire penală pentru valorificarea probatorie a materialelor rezultate din punerea în executare de către instituţia noastră a măsurilor autorizate prin mandate de securitate naţională, experţilor SRI le-au revenit sarcini semnificative din perspectiva asigurării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, îndeosebi în evaluarea concretă a incidenţei în fiecare speţă a condiţiilor legale pentru declasificarea lor. 3 Sesizările, informările şi comunicările de date transmise organelor de urmărire şi cercetare penală s-au menţinut la un nivel consistent, acestea fiind distribuite astfel:  119  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;  959  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;  1.614  Direcţiei Naţionale Anticorupţie;  103  parchetelor de pe lângă curţile de apel;  403  parchetelor de pe lângă tribunale;  98  parchetelor de pe lângă judecătorii;  569  organelor de poliţie din cadrul MAI;  435  în cadrul Grupurilor de Lucru Operaţionale, la care SRI contribuie prin suportul informativ acordat combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare. NECLASIFICAT 14 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 III.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR TERORISTE Ameninţarea teroristă la adresa Europei urmează o evoluţie ascendentă, influenţată de amplificarea situaţiei de criză din spaţiul MENA şi profilarea organizaţiei teroriste Daesh ca principal actor al jihadismului global. Atentatele dejucate sau care au avut loc în statele occidentale au revelat transformarea continentului european din spaţiu de recrutare şi sprijin logistic în zonă operaţională. În plan naţional, această tendinţă a determinat creşterea în consistenţă a riscurilor generate, în principal, de intenţiile operaţionale ale DAESH vizând obiective occidentale, cu menţionarea explicită a statului român. Ca urmare, a crescut nivelul de atractivitate a României ca ţintă de oportunitate sau alternativă viabilă la statele vest-europene. Potenţialul de materializare a unor astfel de planuri este corelat predominant cu accesarea fluxurilor migratorii de către operativi ai organizaţiei, respectiv cu capacitatea d