Vezi raport RO

(2010) Acces la servicii bancare. Utilizare card. Dizabilitate. Doamna M.C.C. s-a plâns cu privire la refuzul emiterii unui card de credit de către bancă, respectiv retragerea cardului de debit deţinut, datorită faptului că este persoană cu dizabilitate (nevăzătoare). Banca a arătat că la momentul încheierii actelor pentru emiterea unui card de credit, petenta a fost doar ajutată să semneze documentele contractuale, fără să le citească, fără să ia act de caracteristicile produsului, de drepturi şi de obligaţii, aspecte de natură a prejudicia potenţial interesele petentei. Situaţia petentei (nevăzător) o plasează în imposibilitatea de a utiliza cardul printr-o modalitate prin care să asigure securitatea tranzacţiilor şi confidenţialitatea codului PIN, implicând un risc semnificativ. Acordarea cardului de credit şi menţinerea cardului de debit ar fi fost de natură a expune la risc atât clienta, cât şi banca. Soluţia aplicabilă ar fi

fost emiterea unui card suplimentar unui împuternicit la conturile petentei. Prin hotărârea nr. 300 din 20.10.2010, Colegiul s-a raportat la propria jurisprudenţă, cu privire la neasigurarea accesului la servicii bancare (Hotărârea nr. 51/06.05.2010) sau neasigurarea adaptării rezonabile pentru persoanele cu dizabilităţi (Hotărârea nr.596/13.11.2008). În raport cu obiectul plângerii, s-a reţinut că în privinţa petentei s-a indus o limitare la accesul şi la utilizarea serviciilor bancare, neasigurându-se o accesibilizare a mediului informaţional şi comunicaţional la nevoile speciale ale persoanei cu dizabilităţi. Colegiul a considerat că argumentele invocate de către partea reclamată nu întrunesc un grad suficient de obiectivitate în raport cu scopul invocat, deoarece situaţia petentei a constituit un element care a produs efecte inverse în raport cu potenţialul beneficiu al serviciilor bancare. În atare

condiţii, s-a reţinut că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi art. 10 lit h din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi art. 10 lit. d şi h din O.G. nr. 137/2000, republicată).

(2010) Acces la servicii publice administrative. Servicii sociale. Dizabilitate. Vârstă. Domnul D.I. s-a plâns cu privire la refuzul internării sale în cadrul unui cămin pentru persoane vârstnice pe considerente care ţin de handicap, vârstă, categorie defavorizată. Partea reclamată a arătat că în urma solicitării petentului s-a constituit o comisie de analiză care a constatat că acesta nu îndeplineşte cerinţele legale pentru admitere, în speţă condiţiile pentru pensionare şi limita de vârstă. Prin hotărârea nr. 454 din 21.12.2010, Colegiul a reţinut că partea reclamată nu a depus suficiente diligenţe cu privire la situaţia petentului, reţinându-se că acesta este persoană cu handicap, în grad accentuat şi deţinător al unei pensii de invaliditate. Legea privind drepturile persoanelor cu handicap stipulează că această categorie de persoane beneficiază de servicii sociale acordate în centre de zi şi rezidenţiale, publice

sau private, iar autorităţile asigură asistenţă socială corespunzătoare. Astfel, persoanele cu handicap pot beneficia de servicii sociale nu doar în condiţiile în care au îndeplinit vârsta de pensionare. Petentul a fost anterior internat într-un centru pentru persoane vârstnice, iar potrivit înscrisurilor rezultă că nu deţine în proprietate sau în chirie locuinţă. Prin neluarea în considerare a situaţiei petentului (dizabilitate), acesta a fost dezavantajat în raport cu alte persoane,

92