Vezi raport RO

contract între părţi pentru depozit sau emitere de card bancar, servicii internet, titularii îşi asumă o răspundere suplimentară pentru consecinţele tranzacţiilor asumate. În ceea ce priveşte necesitatea unui însoţitor, invocată de către bancă, Colegiul a observat că actele medicale ale petentului nu stipulau asupra necesităţii unui asistent personal. În plus, în discuţie nu se punea capacitatea de exerciţiu a petentului de a intra într-o relaţie contractuală cu banca, ci simpla abilitate de a citi prevederile contractului care urma a fi agreat. Or, înmânarea unui cod confidenţial format din 4 cifre sau litere se poate realiza şi în format braille. Pe de altă parte, petentul avea studii superioare în domeniul informatic şi dispunea de mijloace tehnice necesare utilizării aplicaţiilor informatice. Colegiul a reţinut că, dincolo de scopul invocat, prudenţa bancară şi asigurarea protecţiei operaţiunilor, care poate fi unul legitim, mijloacele utilizate pentru

atingerea acestui scop nu au fost proporţionale, dezavantajând petentul în accesul la serviciile bancare. Considerarea situaţiei petentului (deficienţă vizuală) a produs un efect invers, constituind un obiter dictum al condiţiilor impuse, ignorându-se autonomia petentului, posibilitatea de a dispune de resurse financiare fără un împuternicit, abilităţile proprii de a opera programe informatice. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă în sensul art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000. Colegiul a dispus emiterea unei recomandări pentru ca în privinţa serviciilor pe care le oferă să ia în considerare toate diferenţele relevante şi măsuri adecvate pentru a asigura servicii accesibile tuturor persoanelor (Art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

(2010) Acces la educaţie. Înscriere. Demnitate personală. Dizabilitate. Organizaţia Romani CRISS s-a plâns cu privire la refuzul de a se permite înscrierea a doi copii la grădiniţa din localitate datorită originii etnice, respectiv a dizabilităţii acestora. La momentul înscrierii copiilor, reprezentanta gradiniţei (educatoarea) a cerut bunicii să plece: „Ţiganco, năroado, pleacă cu copiii tăi nerozi ca tine!”. Dorind să afle motivul refuzului înscrierii, educatoarea i-a explicat tatălui copiilor că aceştia, între altele, „au nevoi speciale”, „probleme mentale”, respectiv „sunt handicapaţi, se uită cruciş”. Ulterior, s-a invocat faptul că aceştia nu se pot înscrie întrucât nu sunt arondaţi grădiniţei în cauză. Prin Hotărârea nr. 206 din 01.09.2010, Colegiul a reţinut că cererea privind cei doi copii a fost refuzată, indicându-se necesitatea înscrierii acestora la o grădiniţă specială. În ceea ce priveşte această justificare,

s-a reţinut că actele medicale existente atestau că respectivii copii erau apţi pentru frecventarea cursurilor. Or, criteriul invocat de către reprezentanţii grădiniţei l-a constituit o dizabilitate presupusă, exprimată prin afirmaţiile imputate de petentă, fără a exista o constatare medicală cu privire la situaţia copiilor. În aceste condiţii, s-a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă, pe baza asocierii cu o presupusă dizabilitate, în sensul prevederilor art. 2 alin.1 şi art. 11 alin.1 din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi art. 11 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

91