Vezi raport RO

Chacon Navas v. Eurest Colectividades SA. Ipoteza de la care urmează a fi analizată această problemă este precizată în hotărârea Curţii Europene de Justiţie. În primul rând, Curtea arată că din nevoia de a asigura o aplicare uniformă a dreptului Comunităţii şi a principiului egalităţii, termenii unei prevederi din dreptul comunitar care nu fac referire la legea Statelor Membre trebuie, în mod normal, să beneficieze de o interpretare autonomă şi unitară în Comunitate, având în vedere contextul prevederilor şi obiectivele urmărite de către actul normativ în cauză (a se vedea cauza Sonia Chacon Navas, hotărârea din 11 iulie 2006, parag. 40, similar cauza 327/82 Ekro, 1984, ECR 107, parag.11 şi cauza C-323/03 Comisia v. Spania, 2006 ECR 1-0000, parag.32). În al doilea rând, conceptul de dizabilitate trebuie înţeles ca vizând o limitare, rezultând îndeosebi din deficienţe fizice, mentale sau

psihice şi care împiedică participarea persoanei în cauză la viaţa profesională, pentru o perioadă îndelungată de timp. 6.16. Legea naţională (nr. 448/2006) defineşte persoana cu handicap ca pe acea persoană căreia, datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, îi lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, al integrării şi al incluziunii sociale. Din actele depuse la dosar rezultă că în privinţa petentului s-a emis decizie asupra capacităţii de muncă (…). Decizia prevede reducerea capacităţii de muncă la cel puţin jumătate, grad de invaliditate la data revizuirii III, încadrat în grad de invaliditate III, data ivirii invalidităţii la 9.06.2004, cu termen de revizuire la 21.04.2010. Potrivit biletului de ieşire şi al scrisorii medicale emise de către Spitalul clinic de recuperare C.

diagnosticul este de „hemipareză dreaptă frustă sechelară, sindrom cerebelos drept frust sechelar, traumatism cranio-cerebral vechi, contuzie hemoragică bifrontală, litiază renală dreaptă operată, sindrom subiectiv postcomiţional”. De asemenea, potrivit buletinului de examinare nr. 123/13.04.2009 emis de către Clinica p. III C se constată „eficienţă diminuată după cum urmează, hipomenzie de fixare şi evocare timpan mărit (reţine aproximativ 50% din materialul probei de memorat) (…). 6.17. Ca atare, luând act de situaţia ce rezultă din actele medicale, Colegiul este de opinie că în privinţa petentului există o limitare (reducerea la cel puţin jumătate a capacităţii de muncă) ce rezultă din deficienţe fizice, mentale sau psihice (încadrare în grad III de invaliditate) şi care împiedică participarea acestuia la viaţa profesională pe o perioadă de timp de

îndelungată. Acest din urmă aspect rezultă tocmai din durata constatată de la data ivirii, 2004, şi ultima dată a revizuirii, 2010. Deşi situaţia dată nu rezultă dintr-un act care atestă o dizabilitate, stricto sensu, corelativ legii naţionale nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Colegiul se va raporta la interpretarea dată noţiunii de dizabilitate de către Curtea Europeană de Justiţie. Din interpretarea dată noţiunii de dizabilitate de către Curtea de Justiţie rezultă că instanţa naţională (n.n. inclusiv CNCD) nu este legată de definiţia din dreptul intern a acestei noţiuni, fiind obligată să o interpreteze conform criteriilor stabilite de instanţa comunitară, având în vedere că se pune în discuţie aplicarea dispoziţiilor interne de transpunere a Directivei 2000/78, ceea ce implică câmpul de

109