Vezi raport RO

psesc”. De asemenea, Comisia Europeană subliniază că „ar trebui întărită capacitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării”10 (Vezi în acest sens Anexa 5). Raportul Periodic al Comisiei Europene din anul 2005: „trebuie asigurată garantarea independenţei C.N.C.D.” . 11.3.7. Comisia Europeană subliniază că, în materia nediscriminării, legislaţia încă necesită completări cu privire la inversarea sarcinii probei pentru a se institui un mecanism eficient în România şi atrage atenţia în mod particular asupra întăririi capacităţii administrative a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, asigurarea finanţării instituţiei, transparenţa şi, în mod special, „garantarea independenţei”11. În mod particular, Comisia Europeană atrage atenţia că, „autorităţile române ar trebui să demonstreze, la toate nivelele, că se aplică o politică de toleranţă zero în privinţa rasismului 10 A se vedea 2004 Regular Report from the Commission on Romania’s Progress towards accession, 6.10.2004, pag.23 si 95 ”The National Council for Combating Discrimination (NCCD) has continued its policy to prevent discriminatory actions. New legal provisions adopted in February 2004 represented further progress with the transposition of the anti- discrimination acquis. However, despite several legislative improvements, some elements of an efficient antidiscrimination mechanism, such as the shift of the burden of proof or acceptance of statistical data as evidence of indirect discrimination, are still lacking. Nevertheless, the NCCD proved its capacity to get support for its decisions: court decisions have usually confirmed the existence of discrimination in the cases contested - although the fines applied by NCCD have been invalidated in several cases. Notwithstanding the progress made, the capacity of the National Council for Combating Discrimination could also be enhanced. 11 A se vedea 2005 Regular Report from the Commission on Romania’s Progress towards accession, pag. 54, 55; ”Legislative alignment in the field of anti-discrimination is still to be completed especially as regards the shift of the burden of proof in order to have in place an efficient anti-discrimination mechanism in Romania. The overall administrative capacity of the National Council for Combating Discrimination should be enhanced, including funding, transparency and general awareness of its activities, and its independence should be guaranteed”. 36 împotriva romilor sau a altor minorităţi sau grupuri şi că această politică este efectiv implementată12”. 4. Procesul de transpunere a acquis-ului în anul 2006 şi asigurarea independenţei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării 11.4.1. În urma modificărilor succesive aduse Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 prin Legea nr. 48/2002, Ordonanţa de Guvern nr. 77/2003, precum şi prin Legea nr. 27/2004, standardele minimale prevăzute în Directivele europene au fost transpuse în parte în legislaţia românească însă, astfel cum a precizat Comisia Europeană în rapoartele sale, au rămas în discuţie dezacorduri între legea internă şi dispoziţiile cuprinse în acquis-ul comunitar, respectiv în Directivele Consiliului 2000/78/EC şi 2000/78/EC, din acest motiv legislaţia anti-discriminare necesitând în continuare amendamente (Rapoartele Periodice ale Comisiei Europene, anii 2001-2006). 11.4.2. Având în vedere riscul potenţial ca la data aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, legislaţia în materia nediscriminării să nu fie în conformitate cu acquis-ul, în 14 iulie 2006 a fost adoptată Legea nr.324/2006, lege cu caracter organic, prin care au fost aduse modificări substanţiale la standardele în domeniul nediscriminării şi în special cu privire la statutul instituţiei naţionale desemnate cu monitorizarea şi implementarea legislaţiei în domeniu, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. 11.4.3. Legea nr.324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006, prevede expres că transpune prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine cadru sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, şi prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000. 5. Modificarea statutului CNCD în anul 2006 11.5.1. În vederea transpunerii acquis-ului comunitar şi subsecvent, pentru înlăturarea criticilor constante ale Comisiei Europene, Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei, Comitetului Consultativ al Convenţiei Cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale şi a altor instituţii 12 A se vedea Idem, pag. 19 “The Romanian authorities should demonstrate, at all levels, that the country applies a zero-tolerance policy on racism against Roma or against any other minority or group and that this policy is effectively implemented”. 37 internaţionale, legiuitorul român a reglementat aspectele instituţionale sesizate şi a adus Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, din punctul de vedere al statutului său, în concordanţă cu standardele internaţionale13. 11.5.2. Astfel, urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 324/2006, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este autoritatea naţională care investighează şi sancţionează contravenţional faptele sau actele de discriminare, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, şi totodată garant al respectării şi al aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte14. 11.5.3. Consiliul este responsabil cu aplicarea şi controlul respectării prevederilor legale în domeniul său de activitate, precum şi în ceea ce priveşte armonizarea dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării15. 11.5.4. Consiliul elaborează şi aplică politici publice în materia nediscriminării. În acest sens, Consiliul consultă autorităţile publice, organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi alte entităţi legale care urmăresc protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării16. 11.5.5. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de către alte instituţii ori autorităţi publice17. În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării îşi exercită atribuţiile în următoarele domenii: prevenirea faptelor de discriminare; medierea faptelor de discriminare; investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare; monitorizarea cazurilor de discriminare; acordarea de asistenţă de specialitate victimelor discriminării18. 13 Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 43/2000, Recomandarea Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei nr. 2 şi Recomandarea nr. 7, Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 48/134 din decembrie 1993, „Principiile de la Paris” privind măsurile pentru crearea unor instituţii naţionale de drepturile omului. 14 A se vedea art. 16 din Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006. 15 A se vedea art. 18 alin.1 din Legea nr. 324/2006. 16 A se vedea art. 18 alin.2 din Legea nr. 324/2006. 17 A se vedea art. 17 din Legea nr. 324/2006. 18 A se vedea art. 19 alin. 1 din Legea nr. 324/2006. 38 6. Punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la amendamentele adoptate prin Legea nr. 324/2006 de Parlamentul României şi statutul de independenţă al CNCD 11.6.1. În urma analizei modificărilor aduse de Legea nr. 324/2006, în Comunicarea Comisiei Europene din 26 septembrie 2006, cuprinsă în Raportul de monitorizare privind situaţia pregătirii Bulgariei şi a României pentru aderarea la Uniunea Europeană, capitolul Criteriu Politic; pct. 2, „Alte chestiuni care au presupus un progres ulterior în mai 2006”, Comisia Europeană precizează expres: „Legea privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare a fost amendată pentru a respecta standardele Uniunii Europene cu privire la independenţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării”19. 7. Modificarea competentelor CNCD în legătură cu sesizările care au ca obiect măsuri legislative în contextul politicii de salarizare 11.7.1. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 75 din 11 iunie 2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, s-a modificat Art. 19 din O.G. nr. 137/2000 republicată. 11.7.2. Potrivit Art. V din Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2008: „În Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, după alineatul (2) al articolului 19 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării." 11.7.3. Prin legea nr. 76 din 1 aprilie 2009 publicata în Monitorul Oficial nr. 231 din 8 aprilie 2009, de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 75/2008, Art. V al OUG nr.75/2008 a fost abrogat. 19 A se vedea COMMUNICATION FROM THE COMMISSION, Monitoring report on the state of preparedness for EU membership of Bulgaria and Romania, Brussels, 26/09/2006, COM (2006), 2. OTHER ISSUES WHICH NEEDED FURTHER PROGRESS IN MAY 2006; 2.1 Political criteria, Protection and integration of minorities; pag. 40: “(…) The law on preventing and sanctioning all forms of discrimination has been amended to meet EU standards related to the independence of the National Council for Combating Discrimination”. 39 8. Decizia Curţii Constituţionale privind competenţa CNCD în legătură cu aspectele care vizează discriminări care îşi au izvorul în acte normative 11.8.1. Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr.7.604/99/2007, Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.20 din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Excepţia a fost ridicată de Ministerul Justiţiei cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr.16/CA din 10 ianuarie 2008, pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. 7.604/99/2007, sentinţă prin care Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Ministerul Justiţiei au fost obligaţi să plătească drepturi salariale rezultând din diferenţele de salarizare constatate prin Hotărârea nr. 151 din 21 iunie 2007 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. 11.8.2. Prin decizia nr. 997 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 774 din 18.11.2008, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ministerul Justiţiei statuând că „(…) dispoziţiile art.20 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării competenţa ca, în cadrul activităţii sale jurisdicţionale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative”. 11.8.3. Curtea Constituţională a reţinut o serie de aspecte, între care: „Curtea constată că, în vederea îndeplinirii rolului său de garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este chemat să vegheze, printre altele, inclusiv asupra modului în care este respectat acest principiu în conţinutul actelor normative. În acest sens, acest organ poate constata existenţa unor prevederi de lege discriminatorii şi îşi poate exprima opinia în ceea ce priveşte armonizarea dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative cu principiul nediscriminării. Ceea ce aici interesează sunt efectele pe care le produc aceste opinii. Astfel, dacă s-ar admite că, pe calea controlului jurisdicţional întemeiat pe art.20 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării poate să constate existenţa unor situaţii discriminatorii care îşi au izvorul direct în conţinutul unor norme legale, hotărârea Consiliului ar putea avea ca efect încetarea aplicabilităţii acestor dispoziţii şi chiar aplicarea prin analogie a unor alte texte de lege, care nu se referă la persoana sau grupul social discriminate. Într-o atare împrejurare, se pune în discuţie legitimitatea acestui organ de a interfera în competenţele legislativului, prin înlăturarea aplicabilităţii unor acte normative 40 şi instituirea aplicabilităţii altora, dar şi în competenţele Curţii Constituţionale, care îndeplineşte rolul de legislator negativ atunci când constată lipsa de conformitate dintre prevederile unei legi sau ordonanţe şi dispoziţiile constituţionale, sub aspectul art.16 referitor la principiul nediscriminării. Deşi în lumina dispoziţiilor constituţionale o asemenea interpretare nu ar putea fi acceptată, rolul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării putând fi rezumat mai degrabă la posibilitatea de a constata existenţa unor discriminări în conţinutul unor acte normative şi la formularea de recomandări sau sesizarea autorităţilor competente pentru a modifica respectivele texte de lege, se observă totuşi, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, că, în practică, art.20 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 a generat efecte neconstituţionale, prin care s-a încălcat principiul separaţiei în stat, la aceasta contribuind chiar formularea echivocă a dispoziţiilor cuprinse în Secţiunea VI din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000. Pentru aceste motive, Curtea constată că prevederile art.20 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării competenţa ca, în cadrul activităţii sale jurisdicţionale, să anuleze textul unor acte normative cu caracter discriminatoriu şi chiar să substituie acest text cu dispoziţii cuprinse în alte acte normative”. 9. Clarificarea statutului CNCD sub aspectul încălcării principiului separaţiei puterilor în stat şi al caracterului de „instanţă extraordinară” 11.9.1. Cea mai importantă clarificare a naturii juridice a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost oferită, în anul 2008, de Curtea Constituţională a României. Urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16-25 din O.G. nr. 137/2000, republicată, prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 1.096 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 795 din 27 noiembrie 2008, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la natura juridică a CNCD sub aspectul respectării prevederilor constituţionale. Curtea Constituţională a statuat, între altele, următoarele: „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale, care se bucură de independenţa necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicţional şi respectă prevederile constituţionale cuprinse în art.124 privind înfăptuirea justiţiei şi art.126 alin.(5), care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare”20. „Consiliul îşi exercită atribuţiile independent, liber de orice influenţă din partea oricărei instituţii ori autorităţi publice, cu respectarea prevederilor art.1 20 Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 1.096 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 795 din 27 noiembrie 2008. 41 alin.(4) din Legea fundamentală, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale”21. 10. Reiterarea statutului constitutional al CNCD 11.10.1. Prin Decizia nr. 444 din 31 martie 200922, Curtea Constituţională a statuat că, în speţă, „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale, care se bucură de independenţa necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicţional”, „fiind astfel respectate prevederile constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (5), care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare”. 11.10.2. Prin Decizia nr. 1470 din 10 noiembrie 200923, Curtea Constituţională a statuat că „jurisdicţia Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu are caracter obligatoriu, întrucât legea nu prevede în s