Vezi raport RO

şi completări ulterioare). (2005) Concurs promovare în profesie. Magistratură. Organizare. Considerarea elementelor libertăţii de religie. Doamna judecător V.M. s-a înscris la concursul de promovare şi ulterior a constatat că examenul este stabilit într-o zi de sâmbătă. Având în vedere că este membră a Cultului Adventist de Ziua a Şaptea a adresat CSM o cerere de reprogramare a probei scrise pentru altă zi, deoarece, potrivit religiei sale, ziua de sâmbătă este zi de odihnă şi de închinare religioasă. Cererea a fost refuzată. Prin hotărârea nr. 350 din 19.12.2005, Colegiul a reţinut că libertatea de manifestare a religiei cuprinde o arie largă de acte, iar potrivit jurisprudenţei CEDO practicile şi îndeplinirea de ritualuri privesc un comportament religios exteriorizat prin participare la oficii sau la procesiuni, iar actele care sunt parte a practicilor unei religii sau a unei credinţe într-o formă general recunoscută sunt protejate de convenţia europeană. În acest sens, respectarea sabatului este parte integrantă a practicii religoase a cultului de care aparţine petenta. Colegiul a constatat că nu poate fi reţinută ca rezonabilă imposibilitatea programării examenului în zi de duminică pe motivul distanţei de la care se deplasează concurenţii şi imposibilitatea acestora de a se prezenta la instanţă în ziua de luni, faptul că prin participarea individuală a petentei nu s-ar asigura secretizarea lucrării etc. Colegiul a constatat că faptele sesizate intră sub incidenţa art. 2 din O.G. nr. 137/2000, constituind un tratament diferenţiat din perspectiva principiului nediscriminării. De asemenea, s-a recomandat CSM ca la organizarea examenelor de promovare să se aibă în vedere principiul nediscriminării şi al libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie (Art. 2 din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare). (2005) Raporturi de muncă. Retrogradare. Convingeri. Domnul I.P. s-a plâns cu privire la faptul că s-a decis trecerea sa în rezervă în urma participării la o manifestaţie neautorizată organizată de către Mişcarea pentru Integrarea Spirituală în Absolut. În afara activităţii profesionale, petentul a mers la diverse cursuri de yoga. În urma participării la o manifestaţie organizată de către MISA a fost sancţionat contravenţional pentru tulburarea liniştii publice. Procesul- verbal de sancţionare a fost anulat de către instanţa de judecată. Totuşi, acesta a fost trimis în faţa Consiliului de judecată şi s-a decis trecerea în rezervă datorită participării sale la manifestaţia în cauză. Colegiul a reţinut că deşi împotriva petentului s-au invocat prevederi legale în legătură cu activităţi 57 politice, sindicale ori religioase, asociaţia MISA nu are natură politică, sindicală ori religioasă, nu contravine ordinii şi disciplinei militare sau ordinii publice, imputându-se petentului că este membru al asociaţiei în cauză. Prin hotărârea nr. 365 din 18.11.2005, Colegiul a reţinut că trecerea în rezervă a petentului a dus la restricţionarea dreptului la muncă recunoscut de lege, datorită apartenenţei la asociaţia MISA. În speţă, încetarea raporturilor de muncă s-a datorat convingerilor petentului, în legătură cu apartenenţa sa. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi alin.3, art. 6 lit. a din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi alin.3, art. 6 lit. a din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare). (2006) Raporturi de muncă. Desfacere contract de muncă. Convingeri politice. Domnul P.I. s-a plâns cu privire la faptul că angajatorul i-a desfăcut contractul de muncă datorită convingerilor sale politice. În fapt, din înscrisurile depuse a rezultat că petentul a fost eliberat din funcţie pe considerentul retragerii susţinerii politice de către o formaţiune politică. Prin hotărârea nr. 318 din 23.11.2006, Colegiul a reţinut că măsura dispusă împotriva petentului a fost de natură a aduce atingere dreptului la muncă, în legătură directă cu un element care ţine de convingerile politice. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi 2, art. 6 lit. a din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea cu amendă contravenţională în cuantum de 4000 RON (Art. 2 alin.1 şi alin.2, art. 6 lit. a din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare). (2007) Raport de muncă. Condiţii de lucru. Diferenţiere. Apartenenţă religioasă. Domnul B.G. s-a plâns cu privire la tratamentul la care a fost supus de către angajator, în speţă mutarea succesivă a locului de muncă, aplicarea de măsuri disciplinare, solicitarea repetată de efectuare a testului psihologic, cercetare disciplinară datorită apartenenţei sale la cultul religios baptist. Prin hotărârea nr. 172 din 07.02.2007, Colegiul a reţinut că sesizarea este întemeiată parţial, în particular, cu privire la tratamentul diferit aplicat petentului vizând sancţionarea sa în legătură cu un incident la locul de muncă. Colegiul a reţinut că tratamentul diferenţiat a avut legătură cu apartenenţa religoasă (discriminare directă), contrar prevederilor art. 2 alin.1 şi alin. 4 din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, împotriva angajatorului s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi alin. 4, art. 6 lit.e din O.G. nr. 137/2000, republicată). (2007) Raporturi de muncă. Drepturi salariale. Convingeri politice. Domnul S.V. s-a plâns cu privire la faptul că a fost supus unui tratament discriminatoriu datorită convingerilor sale politice. Urmare a faptului că petentul a criticat public gestul părţii reclamate de a-şi fi schimbat opţiunea politică şi trecerea într-un alt partid politic, i-au fost afectate drepturile salariale comparativ cu ceilalţi salariaţi (cuantumul premiilor salariale mai mic, reducerea indemnizaţiei de conducere, neacordarea salariului de merit, neplata 58 orelor suplimentare). Prin hotărârea nr. 400 din 07.11.2007, Colegiul a reţinut că evaluările profesionale ale petentului au fost maxime, iar raportat la activitatea lui s-a creat o situaţie diferenţiată între acesta şi alţi angajaţi aflaţi în funcţii similare, sub aspectul drepturilor salariale. Colegiul a constatat că aspectele sesizate constituie discriminare indirectă, potrivit art. 1 alin.2, lit.i, art. 2 alin.2 şi alin.3, art. 6 alin.1 lit. c şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea cu amendă contravenţională în cuantum de 400 RON (Art. 1 alin.2, lit.i, art. 2 alin.2 şi alin.3, art. 6 alin.1 lit. c şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată). (2008) Raporturi de muncă. Cercetare disciplinară. Desfacere contract de muncă. Convingeri politice. Domnul C.V.I. fost membru al unui partid politic şi simpatizant a fost numit în funcţie de conducere. S-a plâns cu privire la faptul că angajatorul i-a solicitat să se retragă din funcţia pe care o deţine pe considerentul executării unui ordin politic. Aceeaşi solicitare a fost făcută şi altor persoane care deţineau funcţii similare şi care făceau parte din partidul la care se asociase petentul. Acesta a fost supus unor cercetări disciplinare şi în ultimă instanţă s-a dispus desfacerea contractului de muncă. Partea reclamată a invocat faptul că cercetările disciplinare au avut la bază nereguli sesizate în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ceea ce a condus la desfacerea contractului. Prin hotărârea nr. 260 din 18.02.2008, Colegiul a reţinut că tratamentul la care a fost supus petentul (apeluri telefonice, solicitarea demisiei, controale, cercetări disciplinare, desfacere contract) constituie hărţuire la locul de muncă, motivată de convingerile politice ale acestuia. S-a constatat că faptele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin.1 şi art. 2 alin.5 din O.G. nr.137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi art. 2 alin.5 din O.G. nr.137/2000, republicată). (2008) Raporturi de muncă. Cercetare disciplinară. Desfacere contract de muncă. Convingeri politice. Domnul D.D. s-a plâns cu privire la faptul că angajatorul i-a reproşat că nu se află în partidul care trebuie, iar ulterior a fost supus unor cercetări disciplinare, fiind acuzat de abateri disciplinare grave şi de prejudicii la adresa companiei. Ulterior, i s-a comunicat pe fax decizia de desfacere a contractului de muncă. Prin hotărârea nr. 401 din 22.07.2008, Colegiul a reţinut că declanşarea acţiunilor de control şi de procedură disciplinară, deşi au avut la bază prezumtive abateri, au avut legătură cu faptul că petentul nu era membru al unui anumit partid politic. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi alin.4 din O.G. nr.137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi alin.4 din O.G. nr.137/2000, republicată). (2008) Raporturi de muncă. Cercetare disciplinară. Desfacere contract de muncă. Convingeri politice. Domnul G.G. s-a plâns cu privire la faptul că angajatorul i-a solicitat să se retragă din funcţia pe care o deţine, pe considerentul executării unui ordin politic, respectiv faptul că nu mai are 59 susţinere politică (nu mai face parte dintr-un anumit partid). Petentul a fost supus unei cercetări disciplinare, fiind sancţionat cu avertisment, iar în perioada în care s-a aflat în concediu medical în locul său a fost numită o altă persoană, membru al unui partid politic. Prin hotărârea nr. 546 din 06.10.2008, Colegiul a reţinut că angajatorul a dispus declanşarea unor acţiuni de control şi de procedură disciplinară datorate faptului că petentul nu era membru al aceluiaşi partid politic, cu scopul încheierii raporturilor de muncă. S-a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art. 2 alin.1 şi alin.2 (dispoziţie de a discrimina) din O.G. nr.137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi art. 2 alin.2 din O.G. nr.137/2000, republicată). (2008) Raporturi de muncă. Cercetare disciplinară. Desfacere contract de muncă. Convingeri politice. Domnul B.D. s-a plâns cu privire la faptul că angajatorul i-a solicitat să se retragă din funcţia pe care o deţine, pe considerentul executării unui ordin politic. Petentul a fost supus unor controale şi verificări, solicitându-se prezentarea demisiei, din motive politice. Partea reclamată a invocat faptul că petentul a săvârşit abateri de la regulile privind disciplina muncii şi angajamentele deontologice. Prin hotărârea nr. 795 din 27.08.2008, Colegiul a reţinut că tratamentul la care a fost supus petentul (apeluri telefonice, solicitarea demisiei, controale, cercetări disciplinare) constituie hărţuire la locul de muncă, motivată de convingerile politice ale acestuia. S-a constatat că faptele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin.1, alin.2, alin.3 şi art. 2 alin.5 din O.G. nr.137/2000. Împotriva părţii reclamate s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1, alin. 2, alin.3 şi art. 2 alin.5 din O.G. nr.137/2000, republicată). (2009) Raporturi de muncă. Relaţii ierarhice. Convingere. Obligaţii. T.A.M. s-a plâns cu privire la neacordarea concediului de odihnă, trecerea ca absentă ziua de lucru, precum şi solicitarea de completare a unor rapoarte suplimentare de activitate, spre deosebire de alţi colegi care nu au fost trataţi într-o manieră similară. Motivul acestui tratament l-a constituit faptul că petenta a divulgat presei informaţii interne ale angajatorului. Reclamatul nu a prezentat nicio justificare cu privire la aspectele invocate, limitându-se a preciza că petenta are o relaţie de concubinaj cu un alt salariat, că este cercetată şi condamnată de către instanţele de judecată. În lipsa unor justificări obiective din partea reclamatului, Colegiul a reţinut că aspectele sesizate au fost de natură să creeze un cadru intimidant şi ostil faţă de petentă. Prin hotărârea nr. 186 din 31.03.2009, s-a constatat hărţuirea acesteia pe baza convingerilor şi s-a dispus sancţionarea contravenţională a părţii reclamate cu amendă în cuantum de 600 lei (Art.2 alin.5 din O.G. nr. 137/2000, republicată). (2009) Raporturi de muncă. Evaluare profesională. Convingere. Refuz. A.V. s-a plâns cu privire la neacordarea fişei de evaluare profesională din cauza opţiunilor sale politice. Petenta consideră că a fost tratată diferit faţă de ceilalţi salariaţi fiind, împreună cu un alt coleg, singurii care nu au primit fişa de evaluare profesională, în condiţiile în care aceştia au o altă opţiune politică 60 decât ceilalţi salariaţi. Partea reclamată nu a prezentat justificări cu referire la situaţia imputată. Contractul colectiv de muncă aplicabil angajatorului prevedea obligaţii specifice cu privire la evaluare. În aceste condiţii, Colegiul a constatat existenţa unui tratament diferenţiat aplicabil petentei faţă de ceilalţi salariaţi, cu care se afla în raport de comparabilitate. Prin hotărârea nr. 356 din 25.06.2009 s-a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă şi s-a dispus emiterea unei recomandări părţii reclamate (Art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată). (2009) Condiţii de angajare post de administrator afacere. Convingeri. Asociaţia Umanistă s-a plâns cu privire la publicarea unui anunţ de angajare pentru ocuparea postului de administrator la o pensiune, care cuprinde printre condiţii: „om cu frica de Dumnezeu”. Prin hotărârea nr. 418 din 18.08.2009, Colegiul a considerat că sintagma utilizată poate fi privită în sens coroborat corectitudinii, respectiv onestităţii, iar o cerinţă de probitate corelativ unui post care presupune gestionarea şi administrarea patrimoniului, fapt care implică încrederea între angajat şi angajator, este o cerinţă obiectivă, atât timp cât nu induce distincţii între persoane aflate în situaţii comparabile. Pe de altă parte, în măsura în care o astfel de condiţie ar implica, în fapt, aplicarea de către angajator a unui proces de selecţie pe baza unor criterii de apreciere pur subiective, care ar conduce la eliminarea unor candidaţi ori la refuzul acestora din cauza convingerilor religioase sau filozofice, ar intra sub incidenţa prevederilor art. 2 alin.3 din O.G. nr. 137/2000, republicată (discriminare indirectă). În cauză nu s-au reţinut astfel de diferenţieri. În cursul soluţionării plângerii, angajatorul a modificat anunţul de angajare. (2010) Raporturi de muncă. Reprezentanţi aleşi. Indemnizaţii sedinţe comisii de specialitate. Convingeri politice. Domnul B.S., consiler local, s-a plâns cu privire la faptul că atât lui, cât şi colegilor care fac parte dintr-un anumit partid politic, li s-a refuzat plata indemnizaţiilor pentru activitatea în cadrul şedinţelor în comisiile de specialitate şi a şedinţelor ordinare de consiliu, spre deosebire de reprezentanţii altor partide, cărora li s-au plătit respectivele indemnizaţii. Prin hotărârea nr. 328 din 18.11.2010, Colegiul a reţinut că, potrivit legii privind statutul aleşilor locali, pentru participarea la comisiile de specialitate aleşii locali sunt îndreptăţiţi la plata unei indemnizaţii de şedinţă, în cuantumul stabilit de lege. Din înscrisurile aflate la dosar, a rezultat că din cei 13 consilieri locali, doar în cazul a 7 dintre consilieri s-au făcut plăţi ale indemnizaţiilor. În cazul petentului şi a colegilor care făceau parte din acelaşi partid nu s-au efectuat plăţile în cauză, astfel încât s-a indus un tratament diferenţiat care a dezavantajat petentul în raport cu persoane aflate în situaţii similare, pe baza apartenenţei sale politice. Colegiul a constatat că faptele sesizate constituie discriminare directă potrivit art .2 alin.1 şi art. 6 lit.c din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, s-a dispus emiterea unei recomandări în vederea preîntâmpinării situaţiilor care pun în discuţie principiul egalităţii sub aspectul dreptului la indemnizaţii al aleşilor locali (Art .2 alin.1 şi art. 6 lit.c din O.G. nr. 137/2000, republicată). 61  2. Discriminare în domeniul muncii pe baza criteriului de DIZABILITATE (2004) Concurs de admitere în profesie. Organizare. Considerarea stării de dizabilitate. Adaptare rezonabilă. Domnul G.M. s-a plâns cu privire la refuzul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi al Ministerului Justiţiei de a forma o comisie separată de examinare a cunoştinţelor pentru persoanele cu handicap în vederea susţinerii examenului de primire în profesia de notar. Petentul este persoană cu handicap şi poate desfăşura munca în condiţii protective. Are dificultăţi de exprimare şi de deplasare. Este de profesie avocat, îndeplineşte condiţiile pentru susţinerea examenului de intrare în profesia de notar, însă nu poate susţine examenul în condiţii similare cu ceilalţi candidaţi care nu au o dizabilitate similară. Colegiul a reţinut că în ceea ce priveşte situaţia petentului pot fi adoptate măsuri afirmative, în concret măsuri speciale care au în vedere tocmai protecţia persoanelor defavorizate (cum este cazul unor minorităţi etnice). Prin hotărârea nr. 362 din 17.12.2004, Colegiul a reţinut că faptele sesizate constituie discriminare directă, potrivit art. 2 alin.1 şi alin.3 şi art. 19 din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare. Colegiul s-a raportat la prevederile art. 15 din Carta socială europeană revizuită, precum şi la pre