https://www.mapn.ro/rapoarte/GhidMediu.pdf

. 4 teza întâi, lit. (d) din Convenția Aarhus prin accesul la informațiile în cauză. care prevede că informațiile privind emisiile poluante relevante Totodată, conform art. 12 alin. (1), lit. c) din Legea pentru protecția mediului trebuie dezvăluite. Așadar, informațiile nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, refuzul privind emisii care provin din alte surse decât instalațiile unei cereri de informații privind activitățile comerciale sau industriale, precum cele care rezultă din aplicarea de produse financiare este justificat atunci când divulgarea informațiilor fitosanitare sau biodestructive, sunt tot atât de relevante pentru aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori protecția mediului precum informațiile referitoare la emisiile de industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii. origine industrială. De asemenea, conform paragrafului 75 din 8 Convenția Europeană a Drepturilor Omului — art. 6. 9 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene — art. 47. 10 Constituția României — art. 21.  8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 Hotărârea CJUE în Cauza C-442/14, nu este necesar nici să se sarcină arheologică. Din acest punct de vedere, un studiu distingă noțiunea de „emisii în mediu” de noțiunile „deversări” și arheologic trebuie tratat în mod similar cu studiile privind „tipuri de diseminare”, nici să se limiteze această noțiune la evaluarea impactului asupra mediului. emisiile acoperite de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului 6. Confidențialitatea unor date personale și/sau a unor European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile dosare aparținând unei persoane fizice, atunci când această industriale, cu excepția tipurilor de diseminare în mediu de persoană nu a consimțit la publicarea informațiilor, în cazul în produse sau de substanțe care provin din alte surse decât care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația instalații industriale. Totodată, potrivit paragrafului 79, „emisii în națională Autoritățile publice trebuie să se asigure că prin furnizarea mediu” sunt și emisiile care sunt efectiv eliberate în mediu în informațiilor de mediu solicitate normele privind protecția datelor cursul aplicării produsului sau a substanței în cauză, precum și cu caracter personal nu sunt încălcate și, prin urmare, drepturile emisiile previzibile ale acestora în mediu în condiții normale sau care sunt protejate prin aceste norme nu sunt încălcate. realiste de utilizare, corespunzătoare celor pentru care a fost Excepția nu vizează persoane juridice, precum companii sau acordată autorizația de introducere pe piață a produsului în organizații, însă are scopul de a proteja documente care conțin cauză și care prevalează în zona în care produsul respectiv este date ale angajaților acestora, istoricul salarial, istoricul medical. destinat a fi utilizat. Aceeași hotărâre CJUE, paragraful 103, Autoritățile publice din România sunt obligate să respecte nu arată că noțiunea de „date privind emisiile în mediu” include și doar legislația națională în vigoare referitoare la protecția datelor precizările privind natura, compoziția, cantitatea, data și locul cu caracter personal, dar și normele juridice ale Uniunii „emisiilor în mediu”, precum și datele referitoare la efectele Europene. Așadar, conform art. 14 din Hotărârea Guvernului emisiilor menționate asupra mediului pe termen mai mult sau nr. 878/2005, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile mai puțin lung, indiferent dacă datele respective rezultă din studii publice trebuie să țină cont de prevederile Regulamentului realizate în tot sau în parte pe teren, din studii realizate în nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce laborator sau din studii privind translocațiile. privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera În Hotărârea CJUE luată în Cauza C-71/10 Office of circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE. Communications v. Information Commissioner, CJUE arată că o De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul autoritate publică care deține informații despre mediu sau astfel pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia de informații sunt deținute în numele său, poate, în cadrul nr. 37/2015, arată că accesul publicului la informațiile de interes evaluării comparative a intereselor publice servite de dezvăluire public trebuie permis, cu anonimizarea informațiilor cu privire la în raport cu interesele servite de refuzul dezvăluirii, în scopul datele cu caracter personal prezente în cuprinsul aceluiași aprecierii unei cereri vizând punerea acestor informații la document, indiferent de suportul, de forma sau de modul de dispoziția unei persoane fizice sau juridice, să țină seama în exprimare a informațiilor. mod cumulativ de mai multe motive de refuz prevăzute de Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate de această dispoziție. Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept, reprezintă 5. Drepturile de proprietate intelectuală izvor de drept în sistemul juridic național și, prin urmare, au Dreptul de proprietate intelectuală include drepturile de autor caracter obligatoriu. De exemplu, potrivit art. 521 alin. (3) din (referitoare la artă, literatură, muzică etc.), brevetele (idei sau Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, invenții), mărcile comerciale (simboluri, denumiri), secretul republicată, cu modificările și completările ulterioare, comercial, bazele de date, desenele și modele industriale. dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data Autoritățile publice au dreptul de a refuza furnizarea unor publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar informații de mediu ca urmare a unei solicitări pe motivul pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării protecției dreptului de proprietate intelectuală atât timp cât acest deciziei.” refuz este întemeiat și justificat. 7. Interesele unei terțe părți care a oferit informația cerută Spre exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al fără ca acea parte să fie pusă sub/sau să existe posibilitatea Convenției Aarhus numărul ACCC/C/2005/1511 referitor la punerii sale sub o obligație legală de a face astfel, în situația în România, comitetul a examinat problema legalității calificării de care această parte nu a consimțit la publicarea materialului către o autoritate publică a studiului privind evaluarea impactului Excepția este menită să încurajeze fluxul voluntar de asupra mediului ca reprezentând proprietatea autorului studiului. informații de la persoane private către autoritățile publice. Comitetul a concluzionat faptul că studiile privind evaluarea Aceasta se aplică doar pentru situații în care terțul a furnizat impactului asupra mediului sunt pregătite în scopul întocmirii informația în cauză în mod voluntar unei autorități publice și dosarului public în cadrul procedurii administrative și pe baza lui pentru care nu a consimțit la publicarea acesteia. Spre exemplu, se emite acordul de mediu, adică un act administrativ care se dacă terțul a fost constrâns să furnizeze aceste informații prin încadrează în definiția informației de mediu, deoarece reprezintă mijloace legale, această situație nu îndeplinește condițiile pentru o măsură administrativă12. Din această perspectivă, autorul a fi calificată drept excepție sub acest subpunct. studiului nu are dreptul de a îngrădi accesul la informațiile 8. Mediul la care se referă informația, cum ar fi locurile de cuprinse în studiu, invocând argumente bazate pe dreptul de cuibărit ale speciilor rare proprietate intelectuală. Autoritățile publice pot refuza furnizarea unor informații de Mai mult, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției mediu ca urmare a unei solicitări în acest sens din partea unui Aarhus numărul ACCC/C/2012/6913 referitor la România, membru al publicului în situația în care acestea ar afecta în mod comitetul a punctat faptul că accesul la un studiu arheologic nu negativ mediul. Scopul acestei excepții îl reprezintă acela de a poate fi refuzat pe motivul că acesta ar reprezenta proprietatea oferi statului în discuție, prin autoritățile sale publice, posibilitatea intelectuală a arheologului care a efectuat studiul, mai ales că de a proteja, spre exemplu, anumite situri, precum locații pentru acest studiu stă la baza emiterii certificatului de descărcare de reproducerea speciilor rare. 11 Document ECE/MP.PP/2008/5/Add.7 care poate fi găsit la următorul link: https://unece.org/fileadmin/DAM/env/documents/2008/pp/mop3/ ece_mp_pp_2008_5_add_7_e.pdf 12 Art. 2, pct. 3 lit. b) din Convenția Aarhus. 13 Ibid, p. 1.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 9 Cum trebuie să procedeze autoritățile publice în situația exercițiul punerii în balanță a satisfacerii interesului publicului unei solicitări de informații care prezintă caracter prin divulgarea informațiilor și refuzul divulgării pe motivul confidențial? încadrării în una dintre excepțiile prevăzute de Convenția În ceea ce privește confidențialitatea unora dintre informațiile Aarhus. De exemplu, în Hotărârea CEDO în Cauza McGinley și solicitate, Convenția Aarhus reglementează obligația pentru Egan v. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Curtea autoritatea publică căreia i-a fost înaintată o astfel de cerere să a analizat relevanța art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor separe informația confidențială de cea neconfidențială atunci Omului în justificarea divulgării unor informații, articol care se când dă curs unei cereri privind solicitarea unei informații de referă la dreptul la respectarea vieții private și de familie. Prin mediu, fără a aduce un prejudiciu confidențialității informației urmare, în cauză, faptul că expunerea la un nivel mare de exceptate. Mai exact, autoritățile publice trebuie să pună la radiații a fost ascunsă, având, în același timp, un efect serios și dispoziția publicului solicitant acea parte a informației de mediu de lungă durată asupra sănătății umane, este justificat pentru a care poate fi divulgată și care nu prezintă caracter confidențial, nu crea o stare de neliniște asupra populației. Curtea consideră atunci când este posibil acest lucru. că, din moment ce documentele care conțin informații ar putea În practică, autoritatea publică trebuie să anonimizeze din fi esențiale pentru solicitanți în determinarea nivelului de radiații cuprinsul documentului informațiile care au caracter confidențial la care există posibilitatea de a fi fost expuși și ar putea contribui și, prin urmare, nu pot fi divulgate membrilor publicului. Limitarea la asigurarea populației în acest sens, aceștia au un interes sub accesului publicului la informațiile clasificate nu poate fi art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a interpretată ca reprezentând îngrădirea accesului la informațiile obține acces la aceste informații. Curtea a dispus faptul că în de mediu. situațiile în care un guvern național desfășoară activități De exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției periculoase precum cele care implică radiații și care ar putea Aarhus numărul ACCC/C/2012/6914 referitor la România, avea consecințe negative asupra sănătății persoanelor implicate Comitetul a constatat încălcarea dispozițiilor Convenției Aarhus în respectivele activități, respectarea vieții private în temeiul prin refuzul de a furniza informații privind licențele de minerit pe art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune motivul că dezvăluirea acestora ar afecta confidențialitatea stabilirea unei proceduri eficiente și accesibile care să le permită informațiilor comerciale și industriale, din două motive: acestor persoane să caute toate informațiile relevante. — nu a fost separată informația confidențială de cea Mai mult, în Hotărârea CEDO în Cauza Tașkin și alții v. neconfidențială; Turcia, nr. 46117/99, paragraful 113, s-a dispus faptul că art. 8 — nu au fost aduse la cunoștința solicitantului motivele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este aplicabil și refuzului — autoritatea publică nu a oferit niciun răspuns în situația în care poluarea mediului afectează bunăstarea solicitantului. indivizilor în așa manieră încât este afectată și viața privată și de Referitor la divulgarea unor informații care fac obiectul unei familie, fără ca sănătatea acestora să fie în mod serios pusă proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de către un stat într-un pericol. Același raționament se aplică și în situația în care membru (procedura de infringement), CJUE prezintă clarificări efectele periculoase ale unei activități la care indivizii pot fi în Hotărârea CJUE în Cauza C-514/11P și C-605/11P Liga para expuși au fost determinate ca urmare a procedurii evaluării a Protecçăo da Natureza (LPN) și Republica Finlandei v. impactului asupra mediului într-o manieră care stabilește o Comisia Europeană și alții. Potrivit paragrafului 63, o divulgare legătură suficientă cu viața privată și de familie reglementate de a documentelor aferente unei proceduri în constatarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. neîndeplinirii obligațiilor în faza precontencioasă a acesteia ar fi Și în jurisprudența Uniunii Europene a fost analizată cu mai susceptibilă să modifice natura procedurii, deoarece pot fi și mai multe ocazii modalitatea în care ar putea fi interpretată punerea dificile inițierea procesului de negociere și obținerea unui acord în balanță a interesului public superior și refuzul divulgării unor între comisie și statul membru vizat prin care să se pună capăt informații. Un exemplu în acest sens este paragraful 92 din neîndeplinirii obligațiilor imputate, în scopul de a se permite Hotărârea în Cauza T-306/12 Darius Nicolai Spirlea și Mihaela respectarea dreptului Uniunii și evitarea unei acțiuni în justiție. Spirelea v. Comisia Europeană, unde a fost dispus faptul că De asemenea, potrivit paragrafului 65, se poate prezuma că expunerea unor considerații de ordin pur general nu pot fi divulgarea documentelor aferente unei proceduri în constatarea suficiente pentru a demonstra că un interes public superior neîndeplinirii obligațiilor în faza precontencioasă a acesteia riscă primează în raport cu motivele care justifică refuzul divulgării să modifice caracterul acestei proceduri, precum și să modifice documentelor. derularea acesteia și că, prin urmare, această divulgare ar putea Punerea în balanță a interesului publicului va trebui analizată aduce atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă. de la caz la caz pentru a determina dacă una dintre aceste Totodată, conform paragrafului 66, această prezumție generală excepții este aplicabilă. Acest aspect este evidențiat și de nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document paragraful 59 din Hotărârea CJUE în Cauza C-266/09 Stichting solicitat de public nu face obiectul acestei prezumții sau că Natuur en Milieu și alții v. College voor de toelating van există un interes public superior care justifică divulgarea sa. Cum trebuie interpretate aceste excepții de către gewasbeschermingsmiddelen en biociden, care arată că o autoritățile publice? comparare a interesului public servit de divulgarea unei Motivele de refuz reglemen