https://www.mapn.ro/rapoarte/GhidMediu.pdf

ntul cu privire la publicului solicitant. Prin urmare, este necesar ca acesta5. informația să fie deja ușor accesibilă, iar forma în care La nivel național, Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu aceasta se regăsește să fie echivalentă din punct de modificările și completările ulterioare, stabilește un termen vedere funcțional cu cea solicitată (de exemplu, nu doar maxim de 15 zile de la data primirii solicitării pentru a acționa un rezumat). potrivit prevederilor de mai sus. 4 În conformitate cu prevederile articolului 5 pct. 1 lit. a) din Convenția Aarhus. 5 Un exemplu al unei astfel de situații în practica instanțelor judecătorești din România este analizat în Decizia Civilă nr. 2.104/2012 a Curții de Apel Constanța (http://www.rolii.ro/hotarari/589a1a1ae490098c0a000411).  6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 Totuși, este important de menționat faptul că, în situația în decizional unde anumite proiecte de documente trebuie să fie care autoritatea publică nu deține informația de mediu solicitată, accesibile pentru revizuirea publică: proiecte de documente aceasta nu are nicio obligație de a o garanta, în temeiul precum autorizațiile, documentația privind evaluarea impactului Convenției Aarhus, deși aceasta ar reprezenta o bună practică asupra mediului, politicile, programele, planurile și prin raportare la obiectivele acesteia. regulamentele disponibile pentru comentarii nu pot fi 2. cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată într-o considerate materiale în curs de elaborare, în sensul manieră prea generală; reglementat prin această excepție. Convenția Aarhus nu stabilește criterii pentru a considera o De asemenea, potrivit art. 11 alin. (2) din Hotărârea cerere „vizibil nerezonabilă”, însă această situație nu poate fi Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și completările considerată ca referindu-se la volumul și complexitatea cererii, ulterioare, în cazul solicitării unor materiale în curs de realizare, întrucât astfel de caracteristici nu permit decât, cel mult, o autoritatea publică comunică solicitantului denumirea autorității extindere a termenului de răspuns până la două luni de la data care realizează materialul și data estimativă a finalizării acestuia. înregistrării cererii, astfel cum a fost analizat anterior. Cu titlu de exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al Autoritățile publice pot, de asemenea, refuza o cerere dacă Convenției Aarhus, cu numărul ACCC/C/2010/517 referitor la aceasta este formulată într-o manieră prea generală. Convenția România, Comitetul a afirmat faptul că sintagma „documente în Aarhus nu definește acest criteriu, însă un exemplu în acest curs de elaborare” se referă la procesul de pregătire a unei sens ar putea fi solicitarea de către un membru al publicului a informații sau a unui document, și nu a întregului proces de luare oricărui document care face referire la o anumită specie de a deciziilor pentru al cărui scop a fost pregătită respectiva animale. O astfel de solicitare poate fi considerată ca fiind mult informație sau respectivul document. prea generală, caz în care autoritatea publică, luând în În ceea ce privește „sistemul de comunicații interne”, opiniile considerare prevederile de la nivel național (mai restrictive în și declarațiile exprimate de autoritățile publice care acționează acest caz) are obligația de a cere solicitantului informații în calitate de entități consultante în procesul de luare a deciziilor suplimentare în vederea identificării informației și doar în situația nu pot fi încadrate în cuprinsul acestei excepții. Mai mult, odată în care solicitantul nu a transmis aceste informații în termenul ce o informație a fost disponibilizată de către o autoritate publică legal prevăzut, autoritatea publică are dreptul de a refuza unui terț, oricare ar fi acesta, nu poate fi invocat caracterul de cererea. Convenția Aarhus subliniază obligația statelor părți la „comunicare internă” de către aceasta. convenție ca, prin oficialitățile și prin autoritățile sale publice, să CJUE aduce o serie de precizări suplimentare cu privire la asiste și să îndrume publicul în scopul asigurării accesului la noțiunea de comunicări interne în Hotărârea luată în Cauza informație.6 Procedând astfel, situații precum cele în care o C-619/19 Land Baden-Württemberg v. D.R., la paragraful 72. cerere este în mod vizibil nerezonabilă sau formulată într-o Această noțiune „include toate informațiile care circulă în cadrul manieră prea generală ar putea fi evitate. unei autorități publice și care, la data cererii de acces, nu au Potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu părăsit sfera internă a acestei autorități, eventual după primirea modificările și completările ulterioare, la primirea unei cereri lor de către autoritatea menționată și în măsura în care nu au generale, neclare sau care nu permite identificarea informației fost sau nu ar fi trebuit să fie puse la dispoziția publicului anterior solicitate, autoritatea publică cere explicații solicitantului, cât mai acestei primiri.” curând posibil sau în maxim o lună de la data primirii cererii. Totodată, autoritatea publică ajută solicitantul prin furnizarea de Aplicabilitatea excepției de la dreptul de acces la informațiile informații cu privire la utilizarea registrelor publice care conțin despre mediu pentru comunicările interne ale unei autorități informația privind mediul deținută de acestea. Neprimirea în publice nu este limitată în timp. Cu toate acestea, respectiva termen de două luni a unor indicații suplimentare din partea excepție se poate aplica doar în perioada în care protecția solicitantului conduce la refuzul cererii de informații de către informațiilor solicitate este justificată. autoritatea publică, pe motiv că cererea este formulată într-o Care sunt motivele de refuz al unei cereri privind manieră prea generală. informația de mediu în funcție de efectul pe care 3. cererea se referă la documente în curs de elaborare sau dezvăluirea o poate avea? vizează sistemul de comunicații interne al autorităților publice, în O cerere privind furnizarea unei informații de mediu poate fi cazul în care o astfel de excepție este reglementată de legislația refuzată în anumite situații, dacă dezvăluirea acesteia ar putea națională sau de practica obișnuită, cu luarea în considerare a avea efecte negative asupra altor informații, drepturi, interese, interesului publicului în cazul unei asemenea dezvăluiri. aspecte. Este important de precizat faptul că în oricare dintre Convenția Aarhus nu definește sintagma „documente în curs cazurile enumerate, satisfacerea interesului public prin divulgare de elaborare”. Totuși, aceasta se referă la procesul de pregătire trebuie analizată în comparație cu interesul satisfăcut prin a informațiilor sau a documentelor ce le conțin, iar nu la orice păstrarea confidențialității. proces decizional pentru care respectiva informație sau 1. Confidențialitatea procedurilor autorităților publice, în cazul document au fost elaborate. Mai exact, o cerere privind o în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația informație de mediu în formă brută (spre exemplu, date națională colectate de o stație de monitorizare a calității aerului) nu poate Convenția Aarhus nu definește sintagma de „proceduri ale fi refuzată pe motivul că este în curs de pregătire în vederea autorităților publice”, însă aceasta poate fi interpretată ca publicării după validare sau procesare. Mai mult, existența referindu-se la proceduri privind funcționarea internă a documentelor care conțin informații de mediu în starea de autorităților publice, și nu la deliberările acestor autorități în proiect (care nu sunt încă finalizate sau decizia la care se referă domeniul lor de competență. Din acest punct de vedere, nu a fost încă soluționată) nu justifică refuzul în sensul acestei autoritățile publice nu au dreptul de a decide în mod unilateral prevederi, astfel că acestea trebuie disponibilizate. Pentru caracterul confidențial al unei proceduri pentru a îngrădi accesul interpretarea cât mai corectă a acestei sintagme, dispozițiile la informația de mediu, ci este necesar ca legislația națională în Convenției Aarhus sunt de natură să clarifice acest aspect, spre domeniu să definească și să stabilească anumite criterii pentru exemplu, în ceea ce privește participarea publicului în procesul determinarea caracterului confidențial. 6 Convenția Aarhus, art. 3, pct. 3. 7 Document ECE/MP.PP/C.1/2014/12 care poate fi găsit la următorul link: https://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/7_ece_mp.pp_c.1_2014_12_e.pdf  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 7 2. Relațiile internaționale, siguranța națională sau securitatea Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publică cu modificările și completările ulterioare, art. 15, definește o În situația în care furnizarea informației de mediu solicitate ar serie de termeni importanți pentru determinarea caracterului avea un efect negativ asupra relațiilor internaționale, siguranței confidențial al unor informații, astfel: naționale sau securității publice, autoritățile publice trebuie să • informații clasificate — informațiile, datele, documentele de analizeze dacă, prin furnizarea informațiilor de mediu solicitate interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de este afectat unul dintre aceste elemente, pe care Convenția importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a Aarhus nu le definește. dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate; 3. Cursul justiției, dreptul persoanei de a beneficia de o • informații secrete de stat — informațiile care privesc judecată dreaptă sau dreptul unei autorități publice de a securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia conduce o anchetă de natură penală sau disciplinară siguranța națională și apărarea țării. Informațiilor din această „Cursul justiției” se referă la proceduri înregistrate în fața unei categorie li se atribuie următoarele niveluri de secretizare: instanțe de judecată și aflate în curs de soluționare și care sunt — strict secret de importanță deosebită — informațiile a căror susceptibile de a fi prejudiciate prin divulgarea informațiilor divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o solicitate. gravitate excepțională securității naționale; Dreptul la un proces echitabil reprezintă un drept — strict secrete — informațiile a căror divulgare neautorizată fundamental, consacrat atât la nivel internațional (de exemplu, este de natură să producă daune grave securității naționale; Convenția Europeană a Drepturilor Omului8), cât și la nivelul — secrete — informațiile a căror divulgare neautorizată este Uniunii Europene (de exemplu, prin Carta Drepturilor de natură să producă daune securității naționale. Fundamentale a Uniunii Europene9) și la nivel național (prin • informații secret de serviciu — informațiile a căror divulgare dispoziții constituționale10 și prin alte norme juridice). În situația este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de în care divulgarea unor informații de mediu solicitate de către drept public sau privat. un membru al publicului ar afecta negativ exercitarea acestui Orice informații privind emisiile semnificative pentru protecția drept, autoritatea publică în cauză o poate refuza. Această mediului vor fi făcute publice, indiferent de cantitatea emisiilor în cauză. Din acest punct de vedere, autoritățile publice nu au prevedere trebuie interpretată în contextul normelor referitoare dreptul de a refuza o cerere de informații care se referă la la drepturile persoanei acuzate. emisiile în mediu, invocând una dintre excepțiile reglementate Autoritățile publice pot refuza divulgarea unei informații de de Convenția Aarhus. Acest aspect este reflectat și în Hotărârea mediu ca urmare a unei solicitări în acest sens, dacă aceasta ar Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și completările afecta desfășurarea unei anchete de natură penală sau ulterioare, la art. 12 alin. (4). disciplinară. Este de remarcat faptul că atât dispozițiile Conform Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și convenției, cât și dispozițiile din legislația națională nu includ al Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul toate tipurile de anchete. Spre exemplu, anchetele de natură integrat al poluării), prin „emisie” se înțelege „evacuarea directă civilă sau administrativă nu sunt acoperite de această excepție. sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot din 4. Confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, în surse punctiforme sau difuze dintr-o instalație în aer, apă sau cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un sol.” În mod similar, Ordonanța de urgență a Guvernului interes economic legitim. În acest context, informația privind nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări emisiile care sunt semnificative pentru protecția mediului va fi și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și făcută publică completările ulterioare, definește noțiunea de „emisie” ca Această excepție de la divulgarea unor informații de mediu reprezentând „evacuarea directă ori indirectă, din surse are scopul de a proteja anumite interese economice legitime, punctuale sau difuze, de substanțe, vibrații, radiații atât ale unor entități private, cât și ale unor entități publice sau electromagnetice și ionizate, căldură ori de zgomot în aer, apă chiar ale statului. sau sol.” Pentru a fi aplicabilă această dispoziție, permițând CJUE prezintă clarificări în ceea ce privește noțiunea autorităților publice să refuze o solicitare de informații, este „date privind emisiile în mediu” prin Hotărârea CJUE în Cauza necesar ca legislația națională să reglementeze în mod expres C-442/14 Bayer CropScience and Stiching de Bijenstichting v. semnificația și tipurile de secrete comerciale sau industriale. Mai College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en mult, confidențialitatea trebuie să fie de natură să protejeze un biociden. Potrivit paragrafului 71, noțiunea de „emisii în mediu” interes economic legitim. Spre exemplu, o companie cu capital nu se limitează la cele care provin de la anumite instalații de stat care deține monopol va putea cu greu să invoce industriale. De asemenea, conform paragrafului 72, limitarea la confidențialitatea informațiilor comerciale, din moment ce în emisii din instalații industriale este contrară modului de piață nu există competitori care ar putea beneficia de avantaje redactare a art. 4 pct