https://www.mapn.ro/rapoarte/GhidMediu.pdf

diu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului.  4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Institutul fost acelea că certificatul de descărcare de sarcină arheologică Național pentru Sănătate Publică, Administrația Fluvială a și documentația pe care se fundamentează acesta, inclusiv Dunării de Jos, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor studiul arheologic, nu pot fi considerate ca reprezentând Externe, Ministerul Finanțelor, Ministrul Investițiilor și Proiectelor „informații de mediu” în scopul definit de Convenția Aarhus. Europene, Ministerul Justiției. De asemenea, a fost afirmat în mod eronat de către autoritățile Această listă nu este de natură să excludă posibilitatea ca publice din România faptul că nici licențele de minerit și alte orice altă autoritate publică să colecteze și să proceseze informații referitoare la minerit solicitate în cauză nu reprezintă informații de mediu. informații de mediu. Cu toate acestea, pe baza analizei și CJUE oferă clarificări în ceea ce privește exceptarea interpretării Comitetului de Conformare, toate aceste documente instituțiilor sau organismelor, atunci când acestea acționează în se încadrează în definiția „informației de mediu”. calitate de organ judiciar sau legislativ. Astfel, potrivit Cauzei Comitetul reamintește faptul că definiția „informației de CJUE C-515/11 Deutsche Umwelthilfe eV v. Bundesrepublik mediu” din Convenția Aarhus include, printre altele, orice Deutschland, posibilitatea ca organismele sau instituțiile care informație sub orice formă materială privind „zonele culturale și acționează în baza capacităților lor legislative să nu trebuiască construcțiile și modul în care acestea sunt sau ar putea fi să acorde acces la informațiile deținute referitoare la mediu nu afectate de starea elementelor de mediu”. Prin urmare, studiul se poate aplica ministerelor atunci când elaborează și adoptă arheologic conține informații despre starea siturilor culturale și a dispoziții normative care sunt de rang inferior unei legi. structurilor construite (în cauză, ruine romane), care pot fi Ce reprezintă informația de mediu? afectate de activități sau măsuri, inclusiv de măsuri Convenția recunoaște importanța integrării considerentelor administrative. De exemplu, certificatul de descărcare de de mediu în luarea deciziilor de la nivel guvernamental, precum sarcină arheologică reprezintă informație de mediu în sensul și necesitatea ca autoritățile publice să dețină informații de art. 2, pct. 3, deoarece este o măsură administrativă care mediu exacte, complete și actualizate. afectează sau poate afecta starea elementelor de mediu (de Convenția Aarhus nu își propune să definească sintagma exemplu, solul, pământul, peisajul și zonele naturale). Comitetul „informație de mediu” într-un mod exhaustiv, lăsând la dispoziția consideră că definiția informației de mediu este suficient de largă autorităților publice un anumit grad de interpretare, ci oferă, în pentru a include un studiu arheologic. cuprinsul art. 2 pct. 3, o definiție largă construită pe trei categorii Jurisprudența CJUE aduce, de asemenea, clarificări cu de domenii: privire la ceea ce poate constitui informație de mediu, în sensul a) starea elementelor de mediu, precum aerul și atmosfera, Convenției Aarhus. Spre exemplu, Hotărârea CJUE în Cauza apa, solul, pământul, peisajul și zonele naturale, diversitatea C-321/96 Wilhelm Mecklenburg v. Kreis Pinneberg — Der biologică și componentele sale, inclusiv organismele modificate Landrat, paragrafele 19—21, arată că noțiunea de „informație genetic și interacțiunea dintre aceste elemente; de mediu” are o semnificație largă. Noțiunea „măsuri b) factori, precum: substanțele, energia, zgomotul și radiația administrative” este dată ca exemplu și nu constituie decât o și activitățile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, ilustrare a „activităților” sau a „măsurilor” vizate de definiția acordurile de mediu, politicile, legislația, planurile și programele „informației de mediu”. Pentru a fi informație de mediu este care afectează sau pot afecta elementele de mediu amintite la suficient ca o poziție a autorității să constituie un act care poate subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize și afecta sau proteja starea unuia dintre elementele de mediu. prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu; De asemenea, în Hotărârea CJUE în Cauza C-233/00 c) starea sănătății și siguranței umane, condițiile de viață Comisia Europeană v. Franța, CJUE arată că modul de umană, zonele culturale și construcțiile și modul în care acestea formulare a definiției „informației de mediu”, în particular, sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de utilizarea în cadrul definiției a termenilor „orice informație”, face factori, activitățile sau măsurile cuprinse în subpunctul b). ca domeniul de aplicare să fie unul larg. Sub această definiție Autoritățile publice naționale nu trebuie să restrângă domeniul intră toate informațiile care privesc starea mediului, activitățile de interpretare a noțiunii sintagmei „informație de mediu”. sau măsurile de natură să îl afecteze, activitățile sau măsurile Informația de mediu se poate prezenta în orice formă: scrisă, destinate protecției mediului, fără ca această enumerare să vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială. cuprindă vreo indicație de natură să îi restrângă sfera. Totodată, Definiția nu include organisme sau instituții care acționează la paragraful 47, CJUE arată că „informația de mediu trebuie ca autorități judecătorești sau legislative. Această excepție se înțeleasă ca incluzând documentele care nu sunt legate de aplică nu numai parlamentelor naționale și instanțelor de exercitarea unui serviciu public”. judecată, dar și organismelor de la nivel executiv, doar pentru În ceea ce privește informațiile prezentate în cadrul unei acele situații când acționează în îndeplinirea funcțiilor legislative proceduri naționale de autorizare, acestea sunt incluse în sau judiciare. Cu toate acestea, autoritățile care acționează în categoria informațiilor de mediu, conform paragrafului 60, îndeplinirea unor astfel de atribuții pot asigura în mod voluntar alin. 1) din Hotărârea CJUE în Cauza C-266/09 Stichting Natuur accesul la informațiile care fac obiectul unor astfel de proceduri, en Milieu și alții v. College voor de toelating van fără a fi considerată ca reprezentând o încălcare a prevederilor gewasbeschermingsmiddelen en biociden. Convenției Aarhus. Cine poate solicita informații de mediu? O situație în care autoritățile publice din România nu au Informația de mediu poate fi solicitată de orice persoană încadrat în mod corect anumite informații solicitate în definiția fizică sau juridică, iar în conformitate cu reglementările de la privind „informația de mediu” a fost analizată, spre exemplu, în nivel național și cu practica în domeniu, de orice organizație, cazul ACCC/C/2012/693 al Comitetului de Conformare al asociație sau grupurile acestora, inclusiv entitățile lipsite de Convenției Aarhus. Autoritățile publice în cauză au refuzat personalitate juridică, fără a fi necesar să justifice sau să accesul la informațiile solicitate, motivând că acestea nu se demonstreze un interes specific. Accesul la informația de mediu încadrează în cuprinsul definiției „informației de mediu” din art. 2 trebuie asigurat categoriilor de persoane enumerate anterior, pct. 3 din Convenția Aarhus. Mai exact, argumentele refuzului au indiferent de cetățenie, naționalitate, domiciliu sau rezidență. 3 Document ECE/MP.PP/C.1/2015/10 care poate fi găsit la următorul link: https://unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/compliance/CC-51/ece.mp.pp.c.1.2015.10_ advance_edited.pdf.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 5 Ce reprezintă o cerere privind informații de mediu? În cât timp trebuie disponibilizată informația de mediu O cerere privind informația de mediu poate reprezenta orice de către autoritățile publice? comunicare din partea unui membru al publicului către o Ca regulă, informația de mediu solicitată de către un membru autoritate națională prin care solicită astfel de informații. al publicului va fi disponibilizată de către autoritatea publică în Convenția nu face distincție în ceea ce privește forma pe cel mai scurt timp posibil și cel mai târziu la o lună după ce care această cerere trebuie să o aibă, acest lucru reprezentând cererea a fost înaintată. faptul că orice solicitare, scrisă sau orală, va fi considerată „În cel mai scurt timp posibil” — practica în ceea ce privește valabilă. Cu toate acestea, un conținut cât mai clar al cererii este acest termen poate să difere în funcție de modalitatea în care de natură să evite întârzieri din partea autorităților publice în fiecare autoritate publică este organizată, însă, în termeni formularea unui răspuns, în special în situațiile în care nu se generali, acesta trebuie înțeles ca reprezentând un termen de deduce la o primă verificare relevanța pentru mediu a câteva zile de la data înaintării cererii către autoritatea publică informațiilor solicitate. în cauză. Convenția nu stabilește criterii de formă sau fond în ceea ce Prin excepție, în cazul în care volumul și complexitatea privește astfel de cereri prin care se solicită informații de mediu, informației solicitate justifică prelungirea perioadei menționate însă reglementează ca fiind justificat refuzul furnizării acesteia anterior, informația poate fi disponibilizată cel mai târziu la două atunci când cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată luni de la data solicitării. În acest din urmă caz, solicitantul într-o manieră prea generală. trebuie să fie informat de către autoritatea publică despre Este necesară justificarea unui interes în cererea de prelungirea termenului, dar și despre motivele care au solicitare a unei informații privind mediul? determinat această prelungire. În acest sens, pot fi stabilite Autoritățile publice au obligația de a da curs cererilor privind criterii în ceea ce privește calificarea informației solicitate ca furnizarea informațiilor de mediu, inclusiv cu respectarea prezentând un anumit grad de complexitate sau prezentând un prevederilor legislației naționale, și de a pune la dispoziția volum care justifică prelungirea termenului cu până la două luni. solicitantului copii ale documentației care conține și cuprinde Legislația națională în vigoare completează prevederile informațiile de mediu solicitate, fără a fi necesară justificarea Convenției Aarhus în ceea ce privește prelungirea termenului unui interes. de răspuns cu până la două luni, stabilind termene în care Autoritățile publice nu trebuie să impună condiții în ceea ce autoritățile publice trebuie să se încadreze în ceea ce privește privește existența unui interes din partea solicitantului informației justificarea prelungirii termenului de răspuns. În acest sens, de mediu, iar, prin urmare, refuzul furnizării unor astfel de potrivit art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu informații de către autoritatea publică în cauză pe motivul modificările și completările ulterioare, solicitantul trebuie informat inexistenței unui astfel de interes sau a unui motiv privind cât mai curând posibil și cel mai târziu înaintea expirării această solicitare nu este permisă sub prevederile convenției. termenului de o lună, despre prelungirea termenului de răspuns Sub ce formă trebuie furnizată informația de mediu de și motivele care stau la baza acestei prelungiri. către autoritățile publice? Convenția Aarhus nu definește în termeni clari momentul de Ca regulă, autoritățile publice trebuie să furnizeze informațiile la care încep să curgă aceste termene, făcând referire doar la de mediu în forma solicitată de către membrii publicului (pe momentul „înaintării” cererii prin care se solicită informația de suport hârtie, în formă electronică, material video, înregistrări mediu de către un membru al publicului. Prevederile Convenției audio etc.). Aarhus se completează astfel cu legislația națională în vigoare. Convenția Aarhus prevede, însă, și excepții în ceea ce De exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările privește disponibilizarea de către autoritatea publică în cauză a și completările ulterioare, reglementează în art. 4. alin. (2) faptul informației de mediu în forma solicitată de către un membru al că termenul începe să curgă de la data primirii cererii de către publicului, respectiv: autoritatea publică, mai exact, de la data înregistrării acesteia. (i) este mai rezonabil pentru autoritatea publică să ofere Când poate fi refuzată o cerere privind informații de informația cerută sub altă formă, situație în care mediu de către o autoritate publică? trebuie arătate motivele pentru care informația nu Convenția Aarhus reglementează anumite situații în care o poate fi făcută disponibilă în forma solicitată. autoritate publică poate refuza furnizarea unor informații de mediu Din perspectiva acestei excepții, pot exista o serie de solicitate de către un membru al publicului. Prin urmare, refuzul beneficii pentru autoritatea publică aflată în posesia informației din partea autorităților publice este admis în următoarele cazuri: solicitate într-o altă formă decât cea specificată de către 1. autoritatea publică nu deține informația de mediu solicitată; solicitant. Spre exemplu, dacă autoritatea publică deține Informația deținută de către o autoritate publică nu trebuie informația în formă electronică, iar un membru al publicului să se limiteze la informația generată sau care cade sub solicită informația în formă scrisă, pe suport hârtie, domeniul de competență al acesteia, ci include și informația de disponibilizarea informației de către autoritatea publică se va mediu relevantă pentru funcțiile pe care le îndeplinesc4. Totuși, putea face mult mai rapid în forma deja deținută de către în situația în care autoritatea publică nu deține informația de aceasta, respectiv cu un cost mai redus sau fără costuri. mediu solicitată, aceasta are două posibilități: (ii) informația este deja disponibilă publicului sub o altă — poate să informeze, cât mai curând posibil, solicitantul cu formă — din perspectiva acestei excepții trebuie privire la autoritatea publică care este posibil să dețină menționat faptul că autoritatea publică trebuie să ofere informația respectivă; sau informația deja existentă într-o altă formă, în situația în — poate să transfere, cât mai curând posibil, cererea acelei care aceasta nu îi este ușor accesibilă membrului autorități, informând în același timp solicita