Vezi raport RO

„protecţie efectivă a drepturilor omului”

imediata apropiere a două cartiere rău famate. Persoanele cunoscute ca având un comportament violent şi necivilizat sau care au deranjat/ ameninţat clienţii în trecut nu sunt lăsate să intre în incinta ştrandului. Colegiul a reţinut în cauză că susţinerile petentului în sensul că nu s-a mai deplasat la ştrandul respectiv până la acel moment nu au fost contestate de partea reclamată. De asemenea, partea reclamată nu a indicat niciun element de natură a reţine că petentul este o persoană care a deranjat sau ameninţat clienţii din incinta ştrandului, respectiv a avut un comportament violent şi necivilizat. Din acest punct de vedere, interdicţia impusă de agentul de pază, însoţită de argumentaţia ”că alţii ca voi au făcut probleme” nu poate fi considerată ca justificată obiectiv, deoarece se bazează, în mod exclusiv, pe o prezumţie arbitrară ce lasă a se înţelege că o anumită categorie de persoane are un comportament per se anti-social. Aşa cum a stabilit şi Curtea Europeană de Justiţie, în măsura în care o distincţie de tratament este indusă pe baza unor consideraţii arbitrare, nu se poate reţine că aceasta ar fi justificată obiectiv şi rezonabil din perspectiva principiului egalităţii. Prin hotărârea nr. 105/09.06.2010, Colegiul a reţinut că faptele sesizate pun în discuţie o discriminare indirectă şi a dispus emiterea unei recomandări (art. 2 alin.3 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

213. Acces la servicii publice administrative. Amplasament construcţii. Memoriu. Origine etnică. Romi. Demnitate personală. Asociaţia Romani CRISS arată că urmare a calamităţilor naturale au fost întocmite 19 fişe tehnice, pentru locuinţele ce aparţin unor familii de romi, pentru care s-a propus măsura de strămutare şi reconstrucţie. Consiliul local urma să adopte o hotărâre însă s-a renunţat la această intenţie urmare unui memoriu prin care un grup de cetăţeni au solicitat ca persoanelor de etnie romă să nu li se amplaseze construcţii în vecinătatea caselor lor. Autorităţile locale au arătat că prin hotărârile Consilului local s-a dispus utilizarea unor fonduri de reconstrucţie şi ulterior revocarea acestor hotărâri pentru motive de nelegalitate, invocate de Prefectură şi reţinute de Consiliul local. Reţinând conţinutul memoriului adresat atât Consiliului local, cât şi Prefectului, Colegiul a fost de opinie că, deşi, s-a încercat inducerea unui caracter aparent neutru, bazat pe factori obiectivi, acesta are un conţinut discriminatoriu pe baza originii etnice. Argumentul invocat în sensul în care părţile reclamate nu au ceva împotriva acestor persoane (n.n. romi) şi că (n.n. romii) au dreptul la teren pe care să-şi construiască gospodării este contrapus cu solicitarea expresă ca hotărârea care s-ar adopta să nu prevadă repartizarea de loturi în vecinatatea sau în mijlocul comunităţii acestora (n.n. cetăţenii proveniţi din Caşvana). Această solicitare este

argumentată prin inducerea unei distincţii în raport cu dobândirea proprietăţilor, modul de viaţă şi nivelul comunităţii (ex. ”am lucrat din greu în ţările Europei”, ”am plătit zeci şi sute de milioane de lei (...) să ne construim gospodării”) faţă de romi (ex. ”nu suntem obişnuiţi (...) să trăim în vecinătatea unor asemenea cetăţeni, ”halul în care arată locuinţele”, ”folosesc terenul pe loc de WC”, ”fac dese chefuri”, ”bătăi”). În plus, argumentul neamplasării locuinţelor pentru romi în vecinătatea sau în mijlocul comunităţii este întărită de prevenirea de conflicte care ”inerent, ar apărea între comunitatea lor şi a noastră”. Memoriul părţilor reclamate adresat autorităţilor publice este de natură a aduce atingere demnităţii persoanelor aparţinând comunităţii etnice a romilor din localitate. Acţiunea demarată de părţile reclamate prin realizarea unui asemenea memoriu, semnarea şi adresarea acestuia instituţiilor publice reprezintă un comportament fundamentat pe originea etnică a persoanelor menţionate în memoriu, care a condus la crearea unui cadru cel puţin degradant sau ofensiv. De altfel, inclusiv Prefectul a arătat că ”cererea ca populaţia de etnie romă să nu primească loturi de casă printre români, populaţie majoritară (...) se situează în afara Constituţiei României”. Prin hotărârea nr. 107/09.06.2010, Colegiul a reţinut că aspectele sesizate privind demersul părţilor reclamate intră sub incidenţa art. 2 alin.5 (hărţuire) din O.G. nr. 137/2000

privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată (art. 2 alin.5 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

214. Acces la servicii medicale. Afirmaţii. Origine etnică. Romi. Demnitate personală. Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate Sastipen arată că doamna L. L., persoană de etnie romă, însărcinată în luna a doua, în perioada 28 august - 1 septembrie s-a deplasat la secţia de Obstretică-Ginecologie a Spitalului T.N., pentru a beneficia de consult de specialitate, însă prin modalitatea în care a fost abordată şi consultată de reclamat, dr. D.D., a fost discriminată pe baza originii sale etnice aducându-se atingere demnităţii personale. Astfel, se arată că în decursul mai multor zile în care femeia însărcinată s-a simţit rău şi a apelat la serviciile medicale ale reclamatului, acesta nu i-a oferit atenţia acordată şi cerlorlalţi pacienţi şi i-a adresat cuvinte jignitoare: “aşa sunteţi voi ţiganii”, “Plecaţi acasă, să nu vă mai prind pe aici”, “Ce ai? Nu ai nimic. Plecaţi că pun mâna pe par”. Partea reclamată contestă afirmaţiile imputate, precizând că a acordat consult şi servicii medicale corespunzătoare în ciuda faptului că nu s-a prezentat bilet de trimitere sau solicitare de internare. Colegiul a reţinut că aceste susţineri ar putea fi reţinute ca obiective. Însă faptul că petenta nu a solicitat niciodată internarea în spital sau efectuarea de analize medicale nici la medicul de familie, nici la policlinică ori camera de gardă, pune în discuţie întrebarea în ce măsură o asemenea susţinere este pertinentă în raport cu o persoana aflată într-o situaţie medicală aparte (stare de graviditate) care

face parte din comunitatea romă şi care se plasează într-o situaţie de dezavantaj socio-economic sau educaţional în raport cu majoritatea populaţiei. Or, aceeaşi întrebare se poate ridica inclusiv în ceea ce priveşte o persoană care aparţine majorităţii

 RO - Piaţa Valter Mărăcineanu 1-3, sector 1,
  Bucureşti, Tel / fax 021-312.65.78/79/85                       54                     „building trust in human rights”
               www.cncd.org.ro