Vezi raport RO

„protecţie efectivă a drepturilor omului”

210. Condiţii de angajare la ocuparea funcţiei publice. Impunere limba maghiară. Apartenenţa naţională. D.T. s-a plâns cu privire la impunerea condiţiei de cunoaştere a limbii maghiare pentru ocuparea postului de director adjunct al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor. În condiţiile în care atribuţiile esenţiale ale funcţiei publice nu presupun activităţi de relaţii cu publicul, Colegiul a reţinut că justificarea invocată de partea reclamată nu este rezonabilă în raport cu scopul şi natura postului. Prin hotărârea nr. 347 din 23.06.2009, Colegiul a reţinut că aspectele sesizate constituie discriminare şi a dispus emiterea unei recomandări către partea reclamată. (art. 2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

XV. Soluţii de constatare pronunţate în anul 2010

211. Acces la locuri destinate publicului larg. Criterii de selecţie. Legitimaţie de acces. Origine etnică. Romi. C.N., I.G., S.A., P.M., C.A. s-au plâns cu privire la faptul că încercând să intre în incinta unui club, persoanelor cu ten închis de etnie romă li s-a cerut legitimaţie de acces, în timp ce altor persoane nu li s-a solicitat o astfel de legitimaţie. Partea reclamată a arătat ca persoanele în cauză au avut un comportament necorespunzător, iar accesul în local se face numai pe bază de legitimaţie. A precizat că există o situaţie în care agenţii nu solicită legitimaţia, şi anume pentru clienţii fideli şi pentru invitaţii acestora, pentru comportamentul cărora garantează clienţii fideli. Echipa de investigaţii CNCD a constatat că pe faţada exterioară a imobilului era postat un afiş cu următoarele menţiuni: ”ne rezervăm dreptul de a selecta clienţii, vă mulţumim că aţi fost clienţii noştri, clienţii fideli pot solicita legitimaţii de membru prezentând copie după cartea de identitate şi o fotografie tip paşaport, actele se înmânează personalului de pază, clienţii noi care doresc să fie membrii ai clubului trebuie să înmâneze personalului de pază următoarele documente: fotografie tip paşaport, copie după carte de identitate, copie după carte de muncă, cazier judiciar în original, scanare amprentă.” Colegiul CNCD s-a raliat opiniei Ministerului Administraţiei şi Internelor prin care se arată că necesitatea prezentării unei legitimaţii pentru accesul în incinta unui club (a cărei eliberare

este condiţionată de prezentarea în copie a cărţii de identitate şi fotografie tip paşaport), fără a avea caracter exclusivist (având în vedere că este admisă acceptarea de noi membrii), poate fi justificată de un scop legitim. Acesta poate fi concretizat în asigurarea ordinii şi a liniştii publice sau a protecţiei proprietăţii. Întrebarea legitimă care se naşte cu privire la condiţiile impuse de partea reclamată este în ce masură se face o distincţie între fapte care pot avea legatură cu infracţiuni în legătură cu ordinea şi liniştea publică sau protecţia proprietăţii private, şi fapte care nu au legatură cu ordinea publică (implicarea în accidente din culpă, neglijenţa în serviciu, abandon de familie etc.) În ce măsură se face o distincţie între persoanele care deţin carte de muncă şi persoanele care nu deţin carte de muncă, dar desfăşoară activităţi pe baza unor contracte privind drepturi de proprietate intelectuală sau prestări servicii distincte. În ce măsură se face distincţie între persoanele care au sau nu au amprenta disponibilă. Aceste distincţii au relevanţă sub aspectul principiului egalităţii în accesul la bunuri şi la servicii oferite publicului. Or, în lipsa unor criterii obiective în strânsă legătură cu impunerea unor asemenea condiţii, rămâne loc de arbitrariu în acordarea, în practică, a legitimaţiei de acces. În anumite condiţii, neacordarea legitimaţiei pentru fapte care nu au nicio legatură cu protecţia liniştii publice ori a proprietăţii altora ori a

persoanelor care nu deţin carte de muncă, ar putea căpăta caracterul unei sancţiuni sociale, ceea ce poate fi privit ca excesiv şi neadecvat într-o societate democratică, în care accesul la bunuri şi la servicii este garantat prin lege. Subsecvent, se pune întrebarea în ce măsură impunerea unor condiţii speciale suplimentare (cazier judiciar, carte de muncă, amprentă), fără a se specifica în mod clar un scop determinat şi transparent (precum şi modalitatea de apreciere/evaluare a acestuia) pot materializa în mod obiectiv şi nediscriminatoriu un asemenea scop. Or, în măsura în care o distincţie de tratament este indusă pe baza unor consideraţii arbitrare, nu se poate reţine că aceasta ar fi justificată obiectiv şi rezonabil din perspectiva principiului egalităţii. Prin hotărârea nr. 67/19.05.2010, Colegiul a reţinut că faptele invocate sunt de natură a prezuma că, deşi s-a invocat un criteriu aparent neutru (n.n. deţinerea legitimaţiei de acces), în practică, acesta a condus la dezavantajarea celor 2 persoane de etnie romă, faţă de alte persoane (naţionalitate română), fără a exista o justificare obiectivă, iar metodele de atingere a scopului invocat nu au fost adecvate, în sensul unei discriminări indirecte (art. 2 alin.3. 2 alin. 3 şi art. 10 lit. f din O.G. nr. 137/2000, republicată).

212. Acces la locuri destinate publicului larg. Condiţii. Origine etnică. Romi. Domnul D.S. s-a deplasat împreună cu 3 persoane în localitatea R. cu scopul de a merge la plajă. La intrarea în ştrand nu a fost lăsat să intre pe motiv că este brunet şi aparţine etniei rome. În acest sens, petentul susţine că a fost invitat să iasă afară pe motiv că “alţii ca noi au creat probleme şi că nu avem ce căuta în acel loc”. Reprezentanţii părţii reclamate au arătat că în incinta ştrandului nu limitează accesul clienţilor în funcţie de apartenenţa etnică, ci în funcţie de atitudinea acestora, având în vedere fapul că ştrandul se află în

 RO - Piaţa Valter Mărăcineanu 1-3, sector 1,
  Bucureşti, Tel / fax 021-312.65.78/79/85                       53                     „building trust in human rights”
               www.cncd.org.ro