Vezi raport RO

„protecţie efectivă a drepturilor omului”

– engleză, franceză etc., magistraţii de naţionalitate română care nu cunosc limbi ale unor etnii conlocuitoare sunt discriminaţi, ajungându-se la situaţia ca o persoană aparţinând unei minorităţi naţionale să beneficieze de un privilegiu în detrimentul majorităţii. Ministerul Justiţiei a menţionat că dispoziţia în cauză este un criteriu suplimentar, secundar, de departajare a candidaţilor care au obţinut medii egale la examenul de capacitate, deşi în practică aceste situaţii sunt foarte rare. Criteriile principale de departajare sunt în ordine: candidatul să fi funcţionat la instanţa sau parchetul pentru care a optat şi vechimea mai mare în magistratură. Numai în situaţia în care, în urma aplicării acestor două criterii, candidaţii rămân în egalitate va funcţiona cel de-al treilea criteriu, cel al cunoaşterii limbii minorităţii respective. Prin hotarârea nr. 578 din 27.08.2008, Colegiul a reţinut că procedura judiciară în România se desfăşoară în limba română, iar părţilor li se acordă posiblitatea folosirii limbii materne cu un traducator autorizat. Instituirea preferinţei, la medii egale, pentru magistraţii cunoscători ai limbii unei minorităţi naţionale, produce efecte discriminatorii din perspectiva art. 2 alin.1 şi alin.3. (art.2 alin. 1 şi 3 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată).

184. Articol de presă. Origine etnică/naţională. Tătari/Turco-musulmani. Demnitate personală. A.A. şi I.A. s-au plâns cu privire la conţinutul articolului publicat de către reclamat într-un cotidian local, cu subtitul "Turcul mai tare ca hogea". În articol se fac trimiteri la originea etnică a petentului şi s-a publicat o scrisoare anonimă a unui cetăţean care pune, retoric, întrebarea ”nu poate fi înlocuit turcul cu un român harnic şi capabil...?” Se consideră că articolul are la bază existenţa unei iritări în legătură cu iniţiativa de a amplasa la nivel local, unde există o populaţie semnificativă turcească, bustul reformatorului Turciei moderne. Colegiul a reţinut că articolul imputat face trimitere expresă la apartenenţa etnică a petentului, iar indicarea unei surse terţe pentru a întări opiniile din articol, fără a se face o disociere, pun în evidenţă aspecte discriminatorii. Astfel, apartenenţa etnică a unei persoane nu poate fi privită ca relevantă în legătură cu modul în care o persoană exercită o anumită funcţie sau atribuţie, de vreme ce între competenţa, respectiv incompetenţa şi apartenenţa etnică nu poate exista un raport de cauzalitate. Prin hotărârea nr. 613 din 13.11.2008, Colegiul a constatat că aspectele sesizate constituie acte de discriminare (hărţuire) şi a sancţionat reclamatul cu avertisment (art. 2 alin.5 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

185. Educaţie. Segregare. Şcoli speciale. Origine etnică. Romi. Romani CRISS s-a plâns cu privire la plasarea elevilor de etnie romă în şcoli pentru copii cu nevoi speciale. Se arată că elevii romi constituie un procent de aproximativ 90% din elevii şcolii în speţă, fiind înscrişi în instituţie datorită faptului că au rămas repetenţi, însă fără a exista o nevoie specială a acestor copii. Colegiul a reţinut că, în unele cazuri, părinţii elevilor se prezintă direct la unităţile şcolare speciale, pentru înscrierea copiilor, având în vedere facilităţile de care beneficiază copiii. În practică, sistemul de evaluare al elevilor în vederea înscrierii în şcoli speciale, sprijinul financiar şi material acordat copiilor, produc efecte discriminatorii. Statistic, s-a constatat că elevii de etnie romă reprezintă majoritatea covârşitoare a copiilor din aceste şcoli speciale, fără a exista, în toate cazurile, un motiv medical, obiectiv, de natură să justifice înscrierea. Prin hotărârea nr. 733 din 11.06.2008, Colegiul a hotărât că faptele prezentate în petiţie constituie discriminare şi a recomandat Ministerului Educaţiei să depună toate diligenţele necesare pentru a asigura implementarea principiului egalităţii de şanse în şcoli, precum şi adoptarea de măsuri în vederea înlăturării tratamentului discriminatoriu aplicat elevilor de etnie romă care au fost mutaţi din şcolile de masă în şcoli speciale, pe considerentul nevoilor socio-economice. (art. 2 alin. 1, 3 şi 4 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor

formelor de discriminare, republicată).

186. Acces la informaţii de interes public. Apartenenţa naţională. Limbă. Români. D.T. s-a plâns cu privire la faptul că pagina de internet a autorităţii publice locale (Primărie), cuprinde informaţiile de interes public doar în limba maghiară, astfel încât persoanele de naţionalitate română care nu cunosc limba maghiară nu au acces la informaţii de interes pentru comunitatea locală. Raportându-se la jurisprudenţa sa, Colegiul a reţinut că s-a pronunţat în sensul existenţei unei discriminări în hotărârea nr. 26/09.02.2007 prin care a constatat că publicarea de informaţii de interes public exclusiv în limba maghiară constituie o discriminare şi, similar , în hotărârea nr. 131/21.06.2007 că publicarea informaţiilor de interes public doar în limba română, constituie o discriminare sub aspectul accesului la aceste informaţii. În speţă, persoanele aparţinând comunităţii române sunt discriminate comparativ cu cetăţenii de etnie maghiară, prin imposibilitatea asigurării accesului egal la informaţii de interes public în limba română. Prin hotărârea nr. 736 din 16.12.2008, Colegiul a constatat existenţa unui tratament diferenţiat (discriminare directă) şi a recomandat depunerea de diligenţe pentru asigurarea aceloraşi informaţii şi în limba română. (art. 2 alin.1 şi 4 din O.G. nr. 137/2000, republicată).

187. Autorităţi publice locale. Organizare manifestări. Apartenenţa naţională. Români. Demnitate personală. Forumul Civic al Românilor s-a plâns în legătură cu activităţile organizate de Consiliul Judeţean în cadrul manifestărilor publice privind

 RO - Piaţa Valter Mărăcineanu 1-3, sector 1,
  Bucureşti, Tel / fax 021-312.65.78/79/85                       48                     „building trust in human rights”
               www.cncd.org.ro