Raport_activitate_2016.pdf

nale, obiective de interes strategic de pe teritoriul naţional, opozanţi sau curente contrare regimului din statele de origine sau situaţia minorităţilor, precum şi teme de pe agenda UE şi NATO. O direcţie consecventă de acţiune a fost stabilirea unor elemente de control asupra comunităţilor conaţionale din ţara noastră şi formelor lor asociative sau, în unele situaţii, monitorizarea comunităţilor etnice şi a conaţionalilor prezenţi temporar în România. S-a acţionat pentru iniţierea sau continuarea de relaţionări neoficiale cu cetăţeni români, captarea informaţiilor destinate promovării intereselor strategice ale statelor de provenienţă, exercitarea unor măsuri de influenţă pe lângă decizionali români. Au fost derulate operaţiuni clandestine pe teritoriul naţional împotriva unor state terţe. Acţiunile de spionaj cibernetic ori informaţional întreprinse pe teritoriul naţional au avut drept ţintă instituţii de stat sau alte entităţi gestionare ori beneficiare ale informaţiilor cu caracter restricţionat. Activităţile de propagandă, subsumate agresiunii hibride, au vizat diminuarea încrederii societăţii româneşti în structurile euro-atlantice, producerea sau accentuarea sentimentelor de insecuritate la nivelul societăţii, denigrarea ori afectarea imaginii şi credibilităţii statului român în plan intern şi extern şi crearea de curente de opinie anti-occidentale. S-a urmărit diseminarea unor interpretări alternative ale istoriei, precum şi a unor imagini distorsionate ale politicii statului român, ale relaţiilor internaţionale şi ale statutului României în cadrul NATO şi UE, încercându-se exploatarea vulnerabilităţilor şi nivelului redus al culturii de securitate al unor segmente ale societăţii româneşti. AMENINŢĂRI TRANSFRONTALIERE Structurile de criminalitate organizată transfrontalieră/ COT şi-au menţinut acţiunile cu grad ridicat de risc, urmărind să creeze pârghii de influenţare a deciziei statale, centrale şi locale, dar şi a proceselor investigative şi judiciare. 6  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... Pe segmentul activităţilor economice ilegale derulate de crima organizată, s-au menţinut la un nivel ridicat de risc activităţile evazioniste de amploare, potenţate de vulnerabilităţi ce permit utilizarea „firmelor fantomă’’ în circuite ce prejudiciază grav bugetul statului. De asemenea, s-au menţinut riscurile derivate din activităţile de spălare a banilor desfăşurate de reţele internaţionale de COT. La un nivel moderat s-au manifestat acţiuni ale crimei organizate în domeniile: trafic de droguri de mare risc, criminalitate informatică, migraţie ilegală. Problematica proliferării armelor de distrugere în masă şi armamentului convenţional a fost abordată din perspectiva prevenirii materializării unor transferuri ilegale de armament convenţional, echipamente, materiale şi tehnologii cu dublă utilizare, pe spaţii de risc din perspectiva sancţiunilor internaţionale. Situaţia operativă internă a impus consultări inter-instituţionale pentru demararea unui program de awareness la nivel naţional. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE Modul în care a fost gestionată finanţarea externă a afectat proiectele de informatizare de interes major/ strategic, menţinând riscul aplicării de corecţii financiare. Au continuat să fie semnalate livrări de soluţii tehnice neconforme, dificultăţi de interoperabilitate a sistemelor informatice şi acţiuni de viciere a mediului concurenţial, prin ingerinţele marilor furnizori de tehnologie. Întârzierile în implementarea unor proiecte au fost determinate, în principal, de: neadaptarea cadrului legislativ în domeniu la evoluţia şi dinamica domeniului; întocmirea neadecvată a documentaţiilor de atribuire şi ingerinţa unor interese private în derularea contractelor de achiziţie; expertiza redusă a persoanelor responsabile şi controlul deficitar pe durata derulării contractelor; livrarea de soluții informatice nefuncţionale sau neconforme; perpetuarea dependenţei firmelor private autohtone – în majoritate resellers de tehnologie – de condiţiile şi regulile impuse pe piaţă de marii furnizori IT&C. Persistenţa acestor probleme sistemice, precum şi actele de corupţie, clientelismul şi ingerinţele private la nivelul instituţiilor publice şi entităţilor cu capital de stat au menţinut riscul neatingerii obiectivelor societăţii informaţionale, cu prejudicierea bugetului de stat, afectarea credibilităţii instituţiilor guvernamentale româneşti şi accentuarea decalajului dintre România şi celelalte state europene. SECURITATE CIBERNETICĂ Agresiunile cibernetice statale au avut un impact ridicat asupra securităţii naţionale, raportat atât la complexitatea tehnologică şi ţintele vizate, cât şi la potenţialul de manifestare. Au fost vizate prioritar infrastructuri IT&C care deservesc infrastructuri critice naționale (ICN) ori cu valențe critice pentru securitatea națională, în scopul obţinerii de informaţie strategică sau al utilizării acestora pentru compromiterea altor sisteme cibernetice şi exfiltrarea de date din state aliate ori partenere. Au fost sesizate indicii privind dezvoltarea capabilităţilor actorilor statali în vederea afectării funcţionalităţii infrastructurilor asociate sistemelor SCADA şi afectării serviciilor publice asigurate de acestea. Cu impact mediu asupra securității naționale dar cu probabilitate ridicată de manifestare, agresiunile cibernetice criminale au vizat predilect domeniile financiar-bancar şi economia digitală. Principala ameninţare specifică a rămas infectarea sistemelor IT&C din instituţiile publice cu aplicaţii maliţioase şi includerea acestora în reţele de tip botnet, în scopul sustragerii de date confidenţiale (personale şi bancare) sau utilizării acestora ca instrumente în lansarea de atacuri cibernetice. Campaniile ransomware s-au situat în continuare pe un trend ascendent. Pe componenta ameninţărilor emergente, au fost identificate atacuri cibernetice – cu nivel tehnologic şi organizatoric extrem de complexe – vizând compromiterea infrastructurilor informatice ale instituţiilor bancare autohtone. Prevalându-se de expansiunea dispozitivelor mobile inteligente, agresorii cibernetici au continuat să dezvolte aplicaţii maliţioase pentru compromiterea sistemelor de operare mobile, îndeosebi a aplicaţiilor de internet banking. Agresiunile cibernetice motivate ideologic au avut un impact scăzut asupra securității naționale. Nici infrastructurile IT&C ce deservesc ICN sau cu valențe critice pentru securitatea națională nu au făcut obiectul unor agresiuni cibernetice cu caracter terorist, care continuă să prezinte o probabilitate scăzută de manifestare. Similar, agresiunile cibernetice extremiste s-au menţinut la un nivel redus al impactului asupra securității naționale și o probabilitate scăzută de manifestare. 7  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... ANTITERORISM Ameninţarea teroristă la adresa statelor europene s-a situat la un nivel ridicat, evoluţia situaţiei operative fiind marcată de atentatele din Franţa, Belgia şi Germania. Riscurile de natură teroristă şi-au păstrat conexiunea cu evoluţiile din MENA, respectiv cu activitatea şi influenţa organizațiilor teroriste Daesh, Al-Qaida în Maghrebul Islamic, Al-Qaida în Peninsula Arabă, Mişcarea Talibană. În particular, arealul Siria-Irak a reprezentat principalul focar al amenințării teroriste, cu consecințe în plan local, regional şi internaţional, în termeni de stabilitate socio-economică, de securitate, dar şi de crize umanitare. În condiţiile creşterii ofensivităţii Coaliţiei Internaţionale şi restrângerii teritoriului controlat, Daesh şi-a accentuat tendinţa de externalizare a operațiunilor, prin organizare şi coordonare, şi mai ales prin instigarea la comiterea de atentate de tip solo în state europene, SUA şi Turcia, demersurile de propagandă având un rol determinant. La nivel naţional, situaţia operativă pe profil antiterorist a fost influenţată predominant de crizele de securitate din Orientul Mijlociu, Af-Pak şi Nordul Africii. Ameninţarea teroristă la adresa securităţii naţionale îşi menţine caracterul general, rezultat din asocierea ţării la comunitatea occidentală, însă formularea în ultima parte a anului 2016 a unor intenţii de realizare a unor atacuri în România relevă tendinţa de accentuare a dimensiunii explicite. Niciun cetățean român nu s-a deplasat în Siria-Irak pentru a se alătura grupărilor jihadiste active; dintre cazurile izolate de rezidenți străini care s-au deplasat în zonele de conflict, niciunul nu a revenit în România. Tranzitarea teritoriului naţional de către foreign terrorist fighters/ returnees pe relația Europa-Siria/ Irak a urmat un trend descendent, însă cu menţinerea riscurilor de infiltrare a operativilor în fluxurile de migraţie. Reflectând situaţia de la nivel european, radicalizarea islamistă capătă consistenţă de risc major. Deşi nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare sub influenţa propagandei și a acțiunilor Daesh, în special în rândul rezidenților proveniți din spații cu problematică teroristă, precum și al cetățenilor români convertiți. PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE La instituţiile deţinătoare de informaţii clasificate din sfera de competenţă a SRI, principalele vulnerabilităţi de ordin juridic, procedural, de protecţie fizică şi a personalului, respectiv INFOSEC au fost generate de: neîntocmirea/ neactualizarea documentelor procedurale; insuficienta preocupare pentru autorizarea accesului personalului la informaţii clasificate; ineficienţa sistemelor de protecţie fizică; funcţionarea în condiţii de insecuritate a sistemelor informatice de procesare şi stocare a informaţiilor clasificate. De asemenea, au fost identificate situaţii în care informaţiile clasificate au fost compromise, pierdute ori distruse neautorizat, la entităţile implicate persistând tendinţa de minimalizare a efectelor şi de eludare a aplicării legii. 8  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE În activitatea specifică, Serviciul a avut ca principale repere: 3 identificarea şi anticiparea dinamicii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; 3 prevenirea materializării riscurilor pentru securitatea naţională, respectiv blocarea sau eliminarea acţiunilor ostile şi limitarea consecinţelor acestora; 3 asigurarea unei capacităţi adecvate de răspuns la provocările de securitate cu care se confruntă ca stat plasat la frontiera UE şi NATO, precum şi adaptarea la standardele structurilor similare din spaţiul euro-atlantic; 3 dezvoltarea cooperării externe, prin consolidarea parteneriatelor cu servicii puternice şi prin angajarea activă în formate multilaterale de cooperare. Pentru obţinerea de evoluţii relevante: 3 în plan instituţional 1 la nivelul conducerii instituţiei şi al unor unităţi centrale şi teritoriale au fost operate modificări manageriale menite să asigure o mai bună racordare a activităţii specifice la evoluţiile mediului de securitate; 1 a continuat procesul de implementare a mecanismului de transmitere electronică a documentelor de informare la nivelul beneficiarilor legali. 9  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... 3 pe dimensiunea operaţională 1 utilizarea conjugată a resurselor informaţionale existente; 1 creşterea nivelului de cunoaştere şi abordare mai eficientă, din multiple perspective, a unor forme complexe de manifestare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ca urmare a cooperării eficiente în plan orizontal - la nivelul Serviciului - şi consolidării sistemului de lucru cu integratori regionali; 1 consolidarea capabilităţilor de securitate instituţională pe componentele privind protecţia activităţii, infrastructurii şi personalului SRI, securitatea operaţiunilor iniţiate la nivelul instituţiei, precum și asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate și neclasificate gestionate; 3 în domeniul analizei şi informării 1 creşterea nivelului de convergenţă între palierele analitic şi operativ, la nivelul întregului Serviciu; 1 modificări conceptuale, de mecanism şi de produs analitic, pentru o mai bună racordare la agenda de securitate naţională şi o utilitate sporită a produselor de informare în susţinerea deciziei beneficiarilor legali; 1 aport informativ consistent la nivelul comunităţii naţionale de informaţii, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor Serviciului; 3 pe dimensiunea tehnică 1 continuarea procesului de modernizare a capabilităţilor tehnice, astfel încât să fie asigurată creşterea performanţelor sistemelor tehnico-operative necesare activităţii de intelligence; 1 asigurarea unui nivel bun de cunoaştere/ prevenire/ contracarare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa infrastructurilor IT&C care deservesc infrastructuri critice naționale ori cu valențe critice pentru securitatea națională; 1 sincronizarea capabilităţilor tehnice ale Serviciului cu evoluţiile ample ale fenomenului tehnologic, cu diversitatea şi complexitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii actuale; 1 participarea în format NATO la dezvoltarea unor soluţii tehnice destinate asigurării interoperabilităţii atât între membrii forţelor aliate, cât şi între instituţiile statului; 1 implementarea şi operaţionalizarea unor proiecte tehnice, în vederea consolidării capabilităţilor de cercetare-dezvoltare, investigare tehnică, asigurare suport informatic şi investigare în spectrul radio; 3 pe dimensiunea asigurării stării de legalitate 1 susţinerea demersurilor extra- şi intra-instituţionale privind elaborarea, actualizarea şi avizarea actelor normative cu caracter general şi intern, cu incidenţă în domeniul specific de activitate; 1 consolidarea rolului avizului juridic în susţinerea deciziilor operative; 3 în domeniul cooperării a) în plan naţional: 1 abordări pe mai multe paliere şi contribuţii specializate diversificate, precum şi utilizarea cooperării ca resursă pentru completarea cunoaşterii, urmare a creşterii complexităţii riscurilor şi ameninţărilor şi a diversificării caracterului acestora; 1 gestionarea convergentă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, prin menţinerea unui dialog susţinut la nivel de conducere, realizarea de întâlniri la nivel de experţi şi schimburi de informaţii; 1 valorificarea oportunităţilor oferite de formatele de cooperare interne, îndeosebi în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor specifice evaziunii fiscale, criminalităţii organizate interne şi ameninţărilor transfrontaliere, terorismului şi a ameninţărilor cibernetice; b) în plan extern: 1 trendul ascendent, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, al demersurilor derulate în cadrul cooperării internaţionale, Serviciul fiind apreciat ca o instituţie extrem de serioasă, cu un personal foarte bine pregătit; 1 susţinerea intereselor României în cadrul NATO şi UE în domeniile din responsabilitatea Serviciului, pe două dimensiuni, policy şi intelligence; 1 înregistrarea de rezultate pozitive pe linia consolidării cooperării cu servicii din vecinătate, din perspectiva asigurării securităţii regionale şi combaterii/ prevenirii unor fenomene transfrontaliere; 1 creșterea importantă a cooperării cu parteneri strategici în problematici care privesc securitatea naţională, regională, europeană şi la nivel aliat; 1 dezvoltarea de noi relaţii cu servicii de informaţii din zone de interes strategic pentru România; 3 pe dimensiunea managementului resurselor umane 1 dezvoltarea expertizei resursei umane, atât la nivel central, cât şi teritorial, cu accent pe valorizarea individuală; 1 creşterea standardelor calitative şi cantitative în activităţile de integrare socio-profesională şi susţinere a proceselor de mentorat; 1 diversificarea şi intensificarea contactelor cu instituţii de învăţământ superior din străinătate; 10