Raport_activitate_2016.pdf

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR._ _ CUPRINS CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE 3 CAPITOLUL II PRINCIPALELE COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DERULATE 9 CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE 12 CAPITOLUL IV COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 20 CAPITOLUL V COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI 24 CAPITOLUL VI PARTENERIATUL CU CETĂŢEANUL 27 CAPITOLUL VII MANAGEMENTUL RESURSELOR 29 CAPITOLUL VIII OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2017 32  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... CAPITOLUL I EVOLUŢII RELEVANTE ALE MEDIULUI DE SECURITATE În 2016, România s-a confruntat cu un mediu extern de securitate complex, pe fondul tensiunilor regionale, amplificării fenomenului terorist în spaţiul comunitar şi fluxului de refugiaţi spre spaţiul comunitar. Persistenţa unor riscuri şi vulnerabilităţi în plan intern a continuat să limiteze capacitatea de prezervare şi promovare a intereselor fundamentale de securitate şi dezvoltarea socio-economică în sectoare de importanţă strategică. Evoluţiile pozitive în diverse domenii (perspectivele de creştere economică, consolidarea statului de drept ş.a.) au fost afectate de menţinerea unor deficienţe sistemice în sectoare vitale pentru asigurarea principalelor drepturi şi libertăţi ale cetăţeanului. APĂRAREA CONSTITUŢIEI Actele vizând obţinerea de beneficii nelegitime de către aleşi locali, decidenţi şi funcţionari au afectat funcţionarea administraţiei publice, cu prejudicii majore la adresa patrimoniului şi bugetelor administrate, fondurile substanţiale vehiculate în domeniu constituind un pol de atracţie pentru persoane sau grupuri ilegitime de interese cu preocupări infracţionale. Relativa descurajare a acestor practici a fost dublată de refuzul unor responsabili de a-şi asuma decizii conform atribuţiilor, cu implicaţii negative asupra eficienţei activităţii 3  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... şi intereselor comunităţilor. Dificultăţile în aplicarea unor politici coerente, lipsa transparenţei în exercitarea funcţiei publice şi în mediul de afaceri, precum şi eficienţa limitată în prevenirea şi sancţionarea abuzurilor şi ilegalităţilor au menţinut, la un nivel ridicat, potenţialul de afectare a calităţii actului administrativ. Accesul liber la justiţie, precum şi dreptul la un proces echitabil au continuat să fie grevate de acţiunile de influenţare a cursului unor anchete ori dosare. Asigurarea dreptului la sănătate a fost afectată de menţinerea condiţionării actului medical de primirea unor foloase necuvenite şi ingerinţa intereselor private, având ca efecte perpetuarea decontărilor ilegale şi a înţelegerilor oneroase între medici şi furnizori de servicii şi medicamente sau lansarea pe piaţă de medicamente contrafăcute. Sincopele în aprovizionarea cu vaccinuri şi refuzul părinţilor de a respecta schema de vaccinare obligatorie au favorizat apariţia unui număr semnificativ de îmbolnăviri şi declanşarea unor epidemii zonale. Situaţiile de criză apărute în 2016 (diagnosticarea mai multor cazuri de copii cu sindromul hemolitic uremic, scandalul dezinfectanţilor neconformi sau apariţia unor epidemii de rujeolă etc.) au evidenţiat perpetuarea unor disfuncţii, atât în reglementarea normativă a domeniului şi/ sau procedurarea intervenţiilor, cât şi în reacţia personalului medical în situaţii de urgenţă. Tergiversările şi incoerenţa legislativă în calcularea, avizarea şi aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de comercializare pe piaţă au creat reacţii virulente şi nemulţumiri din partea producătorilor şi distribuitorilor de produse farmaceutice, cu repercusiuni asupra pieţei de profil şi sănătăţii pacienţilor. Subfinanţarea şi deficitul de personal specializat au continuat să afecteze funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială, menţinând la un nivel scăzut calitatea serviciilor acordate beneficiarilor centrelor, în special în sistem rezidenţial, de asistenţă socială şi protecţie a copilului. Cel mai afectat segment a rămas cel al copiilor instituţionalizaţi, dificultăţile de integrare socială fiind dublate de atragerea acestora în reţele de prostituţie şi cerşetorie. Practici ilegale s-au manifestat şi la nivelul structurilor responsabile cu încadrarea în grad de handicap şi invaliditate, continuând să genereze prejudicii la adresa bugetului asigurărilor sociale. Ajutoarele sociale administrate prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială au continuat să fie acordate, în mod nejustificat, unor persoane care nu îndeplinesc criteriile legale, pe intervale lungi de timp, cu afectarea semnificativă a bugetului alocat categoriilor defavorizate de populaţie şi a politicilor publice din domeniul social. În sistemul public de învăţământ s-au menţinut problemele cauzate de subfinanţare, disfuncţiile pe componenta resursei umane şi materiale, precum şi de implicarea unor cadre didactice ori manageri în activităţi ilegale. Practicile de punere în dependenţă a profesorilor, de fraudare a examenelor şi acordare a unor diplome fără acoperire academică, constituirea unor grupuri de interese pe piaţa manualelor şi a auxiliarelor şcolare, neregulile în gestionarea resurselor financiare şi de personal ale şcolilor şi universităţilor şi deficitul de finanţare au perpetuat tendinţa de diminuare a calităţii actului educaţional. Subfinanţarea şi gestionarea discreţionară ori frauduloasă a resurselor bugetare şi umane în instituţiile din sistemul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare au limitat eficienţa activităţii şi aşa redusă a acestora. Cu probleme similare de gestionare deficitară sau ilegală s-a confruntat şi infrastructura pentru tineret şi sport. Subfinanţarea şi unele lacune legislative sunt principalele cauze ale menţinerii disfuncţionalităților în prezervarea şi promovarea valorilor aparţinând patrimoniului cultural naţional şi în implementarea politicilor în domeniu. Riscurile la adresa patrimoniului construit şi arheologic au fost determinate de implementarea superficială a unor proiecte finanţate din fonduri guvernamentale, măsurile improprii de protejare întreţinând riscul degradării, dispariţiei ori sustragerii unor valori aparţinând patrimoniului cultural mobil. Grupări organizate de criminalitate au continuat să prospecteze ilicit şi să sustragă artefacte din perimetre arheologice. A continuat exportul ilegal de bunuri susceptibile a fi clasate, ca urmare a comercializării ilegale a lucrărilor de artă de către case de licitaţii sau persoane fizice. S-a menţinut, totodată, riscul afectării integrităţii siturilor arheologice de importanță deosebită, în situaţia comercializării de către agenţi acreditați sau colecționari privați a unor bunuri de valoare deosebită, anterior inițierii procedurilor legale de clasare, şi a perpetuării braconajului arheologic. Pe componenta extremismului (de dreapta, de factură etnică, anarhistă, radical-ecologistă şi antiglobalizare), au continuat acţiunile cu potenţial de afectare a atributelor constituţionale fundamentale, a climatului de stabilitate socială, a bunei convieţuiri interetnice/ interconfesionale. Aceste manifestări au fost dublate de lobby-ul extern vizând afectarea imaginii României şi dezvoltarea conexiunilor cu grupări ideologice similare din străinătate. 4  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... SECURITATE ECONOMICĂ Au persistat problemele în domeniul energetic, pe segmentele de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale, inclusiv din perspectiva interconectărilor cu statele vecine şi respectiv a asigurării continuităţii în aprovizionare a anumitor consumatori casnici şi/ sau industriali. De asemenea, s-au manifestat dezechilibre pe piaţa de energie electrică, pe fondul incapacităţii unor traderi/ furnizori de a-şi onora contractele în condiţiile unor fluctuaţii neprevăzute de preţ. Au existat şi deficienţe în alimentarea cu agent termic a populaţiei, care au fost rezolvate punctual, fără însă a se elimina problemele sistemice. Provocări semnificative au fost generate de managementul neperformant de la nivelul anumitor operatori importanţi din domeniu, cu implicaţii directe asupra situaţiei economico-financiare a acestora. Pe acest fond, unele din entităţile economice respective au intrat în insolvenţă şi au perspective incerte de redresare. Protecţia şi funcţionarea infrastructurilor (asimilabile celor) critice/ IC a fost afectată de menţinerea unor ambiguităţi legislative, având în vedere diversitatea sectoarelor, abordările manageriale inconsistente şi coordonarea neunitară a întregului spectru de infrastructuri critice: naţionale – ICN, europene – ICE, informaţionale – ICI, cibernetice de interes naţional – ICIN. Neintroducerea în categoria IC a unor infrastructuri cu valenţă critică nu a permis aplicarea cadrului normativ în materie şi a măsurilor protective. În plan operaţional, s-a menţinut lipsa de coordonare între autorităţi şi operatori/ administratori, pe fondul culturii reduse de securitate şi insuficienţei măsurilor adecvate de protecţie a IC. În domeniul industrial, pe segmentele industriei speciale, chimice, constructoare de maşini şi extractive, societăţile cu capital de stat s-au confruntat cu un ritm nesusţinut de aprovizionare cu materii prime şi de derulare a activităţilor productive şi practici manageriale neconforme. Au persistat riscurile generate de strategiile manageriale axate pe expatrierea profitului, eludarea achitării obligaţiilor fiscale, neîndeplinirea obligaţiilor asumate la privatizare, determinarea unor decizii favorabile ale autorităţilor prin vehicularea de intenţii de relocare a capacităţilor productive sau de retragere definitivă din România. Nesoluţionarea carenţelor de ordin tehnic şi managerial la nivelul agenţilor economici din industria specială şi nivelul redus al comenzilor interne au avut ca efect continuarea procesului de restrângere a activităţii de profil. Lipsa unor măsuri coerente de asigurare a rentabilităţii producătorilor autohtoni din industria auto - infrastructură adecvată de transport, forţă de muncă specializată - nu a permis încadrarea în creşterea înregistrată la nivel european/ mondial. Absenţa strategiilor din domeniul resurselor minerale neenergetice şi a unor politici industriale coerente a afectat perspectivele de dezvoltare a economiei româneşti. De asemenea, neaplicarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Securitate a diminuat semnificativ potenţialul de revigorare a acestui sector. În transporturi, proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere au trenat, înregistrându-se şi costuri suplimentare pentru refacerea segmentelor executate deficitar sau acoperirea unor cheltuieli nejustificate. Menţinerea reţelei feroviare sub standardele internaţionale de siguranţă în exploatare a continuat să favorizeze apariţia de evenimente feroviare şi a îngreunat realizarea interoperabilităţii cu infrastructura celorlalte state membre UE. S-au menţinut carenţele generate de insuficienţa materialului rulant şi starea precară a celui existent, concurenţa neloială a operatorilor privaţi şi cuantumul insuficient al fondurilor pentru achitarea obligaţiilor financiare și investiții. Pe segmentul naval, managementul neperformant practicat la nivelul Portului Constanţa a condus la angrenarea în proiecte dezavantajoase sau de preluare în interes privat a controlului asupra activităţilor specifice. În ceea ce priveşte segmentul fondurilor europene nerambursabile, evoluţiile înregistrate în anul 2016 au fost diferenţiate, ca impact şi amploare, pe cele două exerciţii financiare - 2007-2013 şi 2014-2020 -, fiind înregistrate dificultăţi semnificative (dintre care unele surmontate) în special în startarea actualei perioade programatice. Sectorul agricol a fost marcat de alocarea cu întârziere a subvenţiilor, numărul scăzut de credite agricole şi probleme în asigurarea condiţiilor optime de accesare a fondurilor europene, calitatea redusă a proiectelor pentru accesarea fondurilor europene, conturându-se riscul afectării calităţii solului prin aplicarea de procese de fertilizare neadecvate, bazate pe studii agrochimice realizate de operatori privaţi neacreditaţi. Deficienţe s-au înregistrat şi în domeniile: irigaţii, cercetare - dezvoltare - inovare, concesionare terenuri agricole din proprietatea statului şi piscicultură. Susţinerea insuficientă a consumului din producţie internă a menţinut deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare. Siguranţa alimentară a fost grevată de insuficienta consolidare instituţională şi permanentizarea unor comportamente speculative sau ilicite ale entităţilor private privind valorificarea pentru consum a unor produse falsificate sau alterate. Au persistat disfuncţiile în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării bazelor de date dedicate trasabilităţii. 5  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... Principalele deficienţe înregistrate în protecţia mediului au fost generate de protejarea unor interese private, respectiv de transpunerea deficitară a Directivelor europene în legislaţia naţională, în special în domenii precum gestionarea deşeurilor, calitatea aerului şi epurarea apelor uzate. Menţinerea unor carenţe ale cadrului de reglementare a fondului forestier a condus la perpetuarea tăierilor ilegale. Nealocarea fondurilor a limitat lucrările de consolidare împotriva inundaţiilor şi capacitatea de intervenţie a statului pentru protecţia populaţiei în situaţii de urgenţă. În domeniul financiar-bancar, promulgarea legii dării în plată şi a legii conversiei creditelor în franci la cursul istoric a generat, în anul 2016, modificări asupra condiţiilor de creditare pentru împrumuturile ipotecare (altele decât prin programul „Prima casă”). În anul 2016 piaţa asigurărilor din România a fost marcată de accentuarea problemelor financiare ale unor operatori de profil care, în lipsa unei capitalizări adecvate, au intrat în proces de faliment. Evoluţiile respective au favorizat creşterea neuniformă/ nejustificată a preţurilor poliţelor RCA, determinând autorităţile să procedeze (în octombrie 2016) la îngheţarea respectivelor tarife pentru o perioadă de 6 luni. În plan financiar-fiscal, efecte negative au fost generate de practicile unor operatori privaţi de a interpune pe circuitele comerciale entităţi afiliate grupurilor-mamă din zone cu nivel scăzut de fiscalizare şi de a eluda unele obligaţii investiţionale. Coordonatorii circuitelor evazioniste au continuat să utilizeze societăţi de tip „shelf company” sau să preia firme cu vechime pe piaţă, pentru angrenarea în activităţi evazioniste. Marile structuri de criminalitate organizată au dezvoltat circuite transfrontaliere, cu utilizarea de societăţi comerciale nerezidente în scopul disimulării activităţilor ilicite. Exploatarea procedurii insolvenţei în cazul controalelor efectuate de autorităţi a limitat posibilitatea de recuperare a unor sume consistente datorate la bugetul de stat. CONTRASPIONAJ Spectrul de manifestare a activităţilor informative derulate pe teritoriul naţional de servicii de informaţii străine a fost complex, de la monitorizare şi obţinere de date şi informaţii sensibile privind poziţionarea României în diverse dosare de politică externă până la tentative de influenţare a deciziei strategice. Acţiunile informative ostile derulate pe teritoriul naţional au avut grade de ofensivitate şi intruziune diferite, în funcţie de interesele statelor de origine în raporturile cu ţara noastră şi structurile euro-atlantice. Au fost vizate evoluţiile interne, aspecte de natură să susţină interesele economice ale companiilor conaţio