Raport_activitate_2016.pdf

NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... 3 pe palierul comunicării publice şi al promovării culturii de securitate 1 dinamizarea efortului instituţional pe dimensiunea de comunicare publică, derularea de proiecte aplicate şi cu o mai mare deschidere către cetăţean; 1 gestionarea unitară a prezenței publice a SRI în cadrul manifestărilor expoziționale pe profil de apărare, ordine publică şi securitate naţională; 1 implementarea campaniilor de educaţie de securitate în mediul preuniversitar şi universitar, în vederea conştientizării tinerilor în legătură cu riscurile specifice actualului mediu de securitate, care pot avea impact inclusiv în plan individual; 1 organizarea de evenimente cu caracter public, destinate aprofundării cunoaşterii de către publicul SRI a valorilor de securitate naţională. 11  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... CAPITOLUL III PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE III.1. ACTIVITATEA DE INFORMAŢII Pentru o dinamică adecvată a activităţii informativ-operative, SRI a acţionat prin: 3 optimizarea vitezei de reacţie operaţională în raport cu evoluţiile mediului de securitate; 3 eficientizarea modului de utilizare a resursei informaţionale, prin orientarea demersurilor de cunoaştere, prevenire şi contracarare în funcţie de priorităţile informative; 3 creşterea ofensivităţii activităţii specifice, prin concentrarea eforturilor informativ-operative pe speţe cu relevanţă majoră în planul securităţii naţionale, abordate inter-profiluri; 3 îmbunătăţirea fluxului de informări destinate decidenţilor locali şi centrali, în concordanţă cu evoluţiile din domeniile de interes, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce priveşte reacţiile recepţionate. 12  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... 3 Prin raportare la priorităţile naţionale şi instituţionale, eforturile operaţionale au vizat creşterea şi consolidarea capacităţii de cunoaştere, prevenire şi contracarare a ameninţărilor generate de:  încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în domeniile sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale;  acţiuni de natură a afecta independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a României;  ineficienţa mecanismelor de accesare şi absorbţie a fondurilor europene;  instabilitatea economico-financiară;  deficienţe în asigurarea securităţii energetice. De asemenea, au fost întreprinse măsuri cu caracter ofensiv pentru:  contracararea acţiunilor serviciilor de informaţii străine de natură să afecteze securitatea naţională;  combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere;  asigurarea securităţii cibernetice;  prevenirea şi combaterea terorismului. 3 Prezentăm o serie de succese operaţionale, pe următoarele dimensiuni: 1 identificare  activităţi ilegale ale unor grupări infracţionale transfrontaliere;  atacuri asupra unor infrastructuri cibernetice aparținând unor instituții ale statului; 1 prevenire  eliminarea de sincope în accesarea fondurilor europene;  eliminarea unor factori de risc de natură a afecta segmentul petrolier, respectiv obiective strategice din domeniul transporturilor aeriene şi navale;  aplicarea, cu rezultate foarte bune, a măsurilor de protecţie a unor obiective de importanţă strategică pentru România;  diminuarea riscurilor la adresa securităţii naţionale ca urmare a aplicării măsurilor de nepermitere a intrării pe teritoriul naţional a mai multor persoane aflate în conexiune cu fenomenul terorist; contracararea/ limitarea activităţilor de promovare a ideologiei Daesh derulate de cetăţeni străini atât în cercul relaţional, cât şi în mediul virtual; 1 stopare  tranzitarea, prin portul Constanța, de produse şi echipamente destinate unor entități supuse regimului de sancţiuni internaţionale;  atacurile cibernetice asupra unor sisteme informatice de interes naţional; 1 destructurare  reţea evazionistă formată din societăţi ale unui grup din domeniul producerii de băuturi alcoolice;  grupare de criminalitate de sorginte autohtonă, specializată în trafic internaţional de droguri, care acţiona preponderent pe teritoriile României şi Spaniei;  grupări infracţionale specializate în activităţi de migraţie ilegală care acţionau pe teritoriul României, formate din cetăţeni turci, bulgari, sirieni şi autohtoni;  grupare specializată în crearea şi utilizarea de aplicaţii maliţioase destinate fraudării clienţilor de platforme de comerţ electronic;  grupare de aderenţi care prezentau tendinţe certe de auto-radicalizare şi risc ridicat pentru întreprinderea de acţiuni violente; 1 informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea de măsuri conform competenţelor materiale  factori implicaţi în acţiuni contrare securităţii naţionale;  membri şi coordonatori ai unor reţele de trafic cu droguri de mare risc sau specializate în fraude informatice; 1 promovare  oportunităţi de susţinere a intereselor naţionale, în special în domeniul economic;  crearea premiselor activării Mecanismului de cooperare la frontieră;  susţinerea valorilor de securitate în format euro-atlantic. 13  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... III.2. VALORIFICAREA INFORMAŢIILOR 2.1. INFORMAREA FACTORILOR DE DECIZIE În informările adresate factorilor de decizie în stat, Serviciul a acoperit necesităţile de cunoaştere în privinţa tuturor aspectelor referitoare la securitatea naţională. Din punct de vedere cantitativ, au crescut deopotrivă totalul informărilor şi numărul documentelor care consemnează reacţia factorilor de decizie din plan central şi local. Majoritatea beneficiarilor a apreciat utilitatea şi consistenţa informărilor realizate de SRI. 3 Comparativ cu 2015, volumul informărilor adresate factorilor de decizie în stat a crescut cu aproximativ 3%. Acestora (139 funcţii de beneficiari legali) le-au fost remise 6.563 informări (6.368 informări în 2015). O creştere de aproximativ 22% s-a înregistrat, în raport cu anul 2015, în ceea ce priveşte numărul reacţiilor provenite de la decidenţi, respectiv 1.709 reacţii (1.402 în 2015) de la 106 beneficiari. Comparativ cu 2015, a crescut, însă, şi numărul documentelor de informare nereturnate instituţiei noastre (548 în 2016 faţă de 471). 3 Principalii beneficiari ai documentelor de informare ale SRI au fost Executivul şi Administraţia Prezidenţială. Similar anilor 2014 şi 2015, instituţiilor din sistemul naţional de securitate le-au fost puse la dispoziţie 8% din informările Serviciului, reprezentând contribuţia instituţiei noastre la demersurile comune de prevenire şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. De asemenea, în conformitate cu art.11 din Legea nr.51/1991 şi art.14 din Legea 14/1992, informări au fost transmise şi unor autorităţi sau instituţii autonome/ independente cu rol de reglementare şi control în domenii specifice/ specializate, pentru fundamentarea unor măsuri preventive sau corective imediate (2%). 3 Factorii de decizie din plan local (prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean) au fost permanent informaţi despre riscurile cu manifestare în zona de competenţă, cu respectarea principiului „nevoii de a şti”. SRI a transmis prin structurile teritoriale 2.484 de documente de informare prefectului şi 687 preşedintelui Consiliului Judeţean. Comparativ cu 2015, volumul informărilor în plan local a scăzut uşor (2.908, faţă de 3.051). A scăzut proporţional şi numărul de reacţii ale beneficiarilor locali – 3.761 reacţii înregistrate în 2016 (3.033 de la prefecţi şi 728 de la preşedinţii de CJ), faţă de 4.404 în 2015 (3.476 de la prefecţi şi 928 de la preşedinţii de CJ). 2.2. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE Componenta preventivă şi-a menţinut rolul esenţial în activitatea Serviciului. S-a acţionat pentru creşterea coordonării măsurilor de răspuns pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor şi ameninţărilor din mediul de securitate. 3 Au fost aplicate 1.141 măsuri de prevenire în principalele domenii de asigurare a securităţii naţionale, specifice Serviciului: apărarea valorilor şi drepturilor/ libertăţilor constituţionale; securitate economică; contraspionaj şi prezervarea/ promovarea intereselor de politică externă; evaluarea ameninţărilor transfrontaliere; documentarea ameninţărilor IT&C; gestionarea ameninţărilor de natură teroristă; protecţia informaţiilor clasificate. 3 Pentru prevenirea materializării unor factori de risc şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, s-a acţionat preponderent pentru: 1 informarea beneficiarilor legali, pentru măsuri de competenţa acestora în sensul eliminării ori diminuării riscurilor şi vulnerabilităţilor semnalate; 1măsuri de nepermitere/ interzicere a intrării unor străini în România (NPI); Creşterea semnificativă a situaţiilor de această natură (de la 336 în 2015, la 5.999 în 2016) a fost determinată de accentuarea riscului terorist conex degradării situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu, cu reflectare în spaţiul european. Numărul însemnat de NPI a fost parte a ansamblului de măsuri restrictive adoptate de statele europene subsumat efortului de limitare a potenţialului de producere a unor atentate în spaţiul comunitar. O mare parte din măsurile de NPI au fost aplicate în baza semnalărilor parteneriale şi a listelor internaţionale, vizând persoane despre care existau informaţii privind: posibila apartenenţă la grupurile de foreign fighters, intenţia de deplasare spre Europa din spaţiile de conflict, în vederea comiterii unor atentate, îndeosebi în numele Daesh; implicarea în activităţi de propagandă, radicalizare, recrutare şi coagulare a unor grupuri; disponibilitatea de a se implica în organizarea unor atacuri teroriste în numele Daesh. 1 asigurarea securităţii unor obiective ce ar putea deveni ţinta unor acte teroriste, respectiv de stoparea activităţilor de sprijin al unor organizaţii teroriste, derulate pe teritoriul naţional; 1 iniţierea/ aplicarea unor măsuri de descurajare a unor comportamente; Au fost dispuse măsuri de prevenire constând în descurajarea implicării în activităţi extremiste sau conexe a unor persoane cu preocupări de factură extremistă. 1 neacordarea, retragerea avizului sau înaintarea de propuneri privind revocarea sau anularea drepturilor prevăzute de legi speciale; 1 asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate din aria de responsabilitate a SRI; Printre activităţile realizate în acest scop s-au numărat controale asupra respectării şi aplicării măsurilor legale în acest scop, verificări de securitate, avizarea accesului la informaţii secrete de stat şi a eliberării autorizaţiilor/ certificatelor de securitate industrială/ autorizaţiilor speciale pentru activităţile de aerofotografiere, filmare, 14  NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2016 EXEMPLAR NR. .... scanare laser sau cartografiere pe teritoriul României. Alte activităţi au vizat avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi evaluarea pertinenţei măsurilor prevăzute în aceste documente, inspecţii de securitate ale sistemelor informatice şi de comunicaţii, acordarea asistenţei de specialitate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate. 1 diminuarea vulnerabilităţilor ce pot afecta funcţionalitatea, continuitatea şi integritatea infrastructurilor cibernetice de interes naţional; 1 diminuarea vulnerabilităţilor ce pot afecta funcţionalitatea, continuitatea şi integritatea infrastructurilor IT&C care deservesc infrastructuri critice naționale ori cu valențe critice pentru securitatea națională; 1 prevenirea şi contracararea riscurilor/ impedimentelor în promovarea şi implementarea proiectelor majore de realizare a societăţii informaţionale şi a infrastructurilor critice informaționale; 1 activităţi de pregătire individuală împotriva riscurilor de natură teroristă ori a acţiunilor unor servicii de spionaj străine; 1 activităţi de pregătire contrainformativă a persoanelor/ decizionalilor (ce ar putea fi) vizaţi de entităţi, cu potenţial de risc la adresa securităţii naţionale. 2.3. INFORMAREA ŞI SESIZAREA ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ Serviciul a sprijinit activitatea procesual-penală a structurilor de Parchet în cauzele de terorism şi în cele privind infracţiuni contra securităţii naţionale. Sprijinul informativ al Serviciului a răspuns solicitărilor transmise de organele de urmărire penală în dosare penale având ca obiect infracţiuni grave care creează o stare de pericol pentru securitatea naţională. 3 În consecinţă, în relaţia cu Ministerul Public, numărul total de informări a scăzut faţă de anul precedent. Activitatea de informare a organelor de cercetare penală ale Ministerului Afacerilor Interne nu a cunoscut modificări substanţiale. Informările adresate organelor de urmărire penală au acoperit domeniile: Apărarea Constituţiei (991), Ameninţări Transfrontaliere (919) şi Securitate Economică (845). Sesizările, informările şi comunicările de informaţii transmise organelor de urmărire penală au fost distribuite astfel: 1 99 (119 în 2015) – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 1 566 (962 în 2015) – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 1 905 (1.614 în 2015) – Direcţiei Naţionale Anticorupţie; 1 59 (103 în 2015) – parchetelor de pe lângă curţile de apel; 1 226 (403 în 2015) – parchetelor de pe lângă tribunale; 1 56 (98 în 2015) – parchetelor de pe lângă judecătorii; 1 588 (569 în 2015) – organelor de poliţie din cadrul MAI; 1 359 (435 în 2015) – în cadrul Grupurilor de Lucru Operaţionale, la care SRI contribuie prin suportul informativ acordat combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare. III.3. PREVENIREA ŞI COMBATEREA AMENINŢĂRILOR CIBERNETICE Agresiunile cibernetice au reprezentat una dintre cele mai dinamice ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, atât din punctul de vedere al numărului atacurilor la adresa unor ţinte de interes naţional, cât şi al complexităţii nivelului tehnologic al acestora. Entităţi criminale, deopotrivă actori statali şi non-statali, au speculat vulnerabilităţile specifice spaţiului virtual şi ale obiectivelor vizate în realizarea unor acţiuni ostile, de afectare a securităţii sistemelor informatice. Precaritatea culturii de securitate cibernetică, atât la nivel instituţional, cât şi în rândul cetăţenilor, a reprezentat unul dintre factorii favorizanţi ai dezvoltării acestui fenomen. Din aceste considerente, SRI a acţionat în sensul consolidării culturii de securitate cibernetică la nivel naţional, asimilarea cunoştinţelor minime de utilizare şi gestionare a resurselor informatice constituind premisa securităţii cibernetice. O componentă a cooperării internaţionale euro-atlantice a vizat întărirea capacităţii de răspuns la riscurile de natură cibernetică, SRI având un rol important în susţinerea poziţiei României în activităţile desfăşurate în format partenerial şi aliat. 3 SRI a acţionat pentru prevenirea şi contracararea principalelor categorii de agresiuni cibernetice (agresiuni cibernetice statale, criminale şi motivate ideologic – teroriste şi extremiste), precum şi pentru identificarea şi gestionarea unor vulnerabilităţi ale infrastructurilor informatice aparţinând unor instituţii publice. SRI a investigat campanii de agresiuni cibernetice la adresa capacităţilor IT&C care deservesc infrastructuri critice naționale ori cu valențe critice pentru securitatea națională, fiind identificate aspecte cu potenţial risc cibernetic, gestionate situaţiile de insecuritate şi formulate recomandări cu privire la implementarea unor măsuri de consolidare a s