Raport privind starea învățământului superior din România 2020

Ponderea (%) Forme de proprietate 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 107.092 104.739 103.827 106.358 108.136 111.251 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 De stat 95.860 94.129 92.838 95.436 96.979 100.189 89,5 89,9 89,4 89,7 89,7 90,1 Particular 11.232 10.610 10.989 10.922 11.157 11.062 10,5 10,1 10,6 10,3 10,3 9,9 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015 -2020. 15   Efective de studenți înscriși la studii de master, pe grupe de specializări Distribuția studenților din programele de tip masterat pe cele 10 grupe de specializări de bază evidențiază, la nivelul anului 2019/2020 , ponderi mai ample la unele grupe de specializări precum: Afaceri, administrație și drept (26,2%) și Inginerie, prelucrare și construcții (21,7%). Ponderi ridicate se înregistrează și în rândul specializărilor Științe sociale, jurnalism și informații (11,3%) și Arte și științe umaniste (9,7%). Cele mai mici ponderi se observă la Sănătate și asistență socială (3,4%), Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (3,9%) și Servicii (5,4%). În ceea ce privește grupa de specializare care a reușit să atragă din ce în ce mai mulți beneficiari în intervalul 2014-2020, Științele educației a cunoscut cea mai mare creștere a numărului de masteranzi (de la 2,3% la 5,5%). Tabel 14. Evoluția numărului de studenți înscriși la studiile de master, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2019 Număr % 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 107.092 104.739 103.827 106.358 108.136 113.950 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Științele educației 2.422 3.257 3.822 4.055 4.044 6.230 2,3 3,1 3,7 3,8 3,7 5,5 Arte și științe 11.280 10.535 10.462 10.549 10.636 11.110 10,5 10,1 10,1 9,9 9,8 9,7 umaniste Științe sociale, jurnalism și 12.777 12.420 11.778 12.162 12.139 12.838 11,9 11,9 11,3 11,4 11,2 11,3 informații Afaceri, administrație și 31.092 29.973 28.803 28.756 2.9359 29.840 29,0 28,6 27,7 27,0 27,2 26,2 drept Științe naturale, matematică și 7.432 6.700 6.242 6.331 6.297 6.637 6,9 6,4 6,0 6,0 5,8 5,8 statistică Tehnologiile informației și 7.067 6.299 6.574 6.950 7.379 8.052 6,6 6,0 6,3 6,5 6,8 7,1 comunicațiilor Inginerie, prelucrare și 23.741 23.907 23.899 24.318 24.324 24.750 22,2 22,8 23,0 22,9 22,5 21,7 construcții Agricultură, silvicultură, 3.967 4.027 4.230 4.143 4.146 4.450 3,7 3,8 4,1 3,9 3,8 3,9 piscicultură și științe veterinare Sănătate și 2.023 2.120 2.662 2.973 3.468 3.838 1,9 2,0 2,6 2,8 3,2 3,4 asistență socială Servicii 5.291 5.501 5.355 6.121 6.344 6.205 4,9 5,3 5,2 5,8 5,9 5,4 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015 -2020. În ceea ce privește forma de proprietate, se remarcă distribuții relativ echilibrate în învățământul public, comparativ cu existența unor domenii preponderente la nivelul învățământului superior privat. Astfel, 58% dintre studenții din programele de master private sunt înscriși la grupa de speci alizare Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar 22,6% dintre cei din învățământul de stat, aflați la aceeași specializare. Comparativ cu învățământul privat, cele mai mari diferențe în favoarea celui public se observă în următoarele grupe: Inginerie, prelucrare și construcții (23,9% față de 2,2%), Arte și științe umaniste (10,5% față de 3,5%). 16 Tabel 15. Numărul studenților înscriși la studii universitare de master, pe grupe de specializări și forme de proprietate, 2019/2020 Număr % Public Privat Public Privat Total 102.333 11.617 100,0 100,0 Științele educației 5.522 708 5,4 6,1 Arte și științe umaniste 10.706 404 10,5 3,5 Științe sociale, jurnalism și informații 10.273 2.565 10,0 22,1 Afaceri, administrație și drept 23.098 6.742 22,6 58,0 Științe naturale, matematică și statistică 6.460 177 6,3 1,5 Tehnologiile informației și comunicațiilor 7.729 323 7,6 2,8 Inginerie, prelucrare și construcții 24.500 250 23,9 2,2 Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 4.430 20 4,3 0,2 Sănătate și asistență socială 3.786 52 3,7 0,4 Servicii 5.829 376 5,7 3,2 Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2019-2020, INS, 2020.  Programe postuniversitare Pe lângă studenții înscriși la studiile universitare de master, datele statistice raportează un total de 2699 de persoane participante la programe postuniversitare, în anul 2019/2020. Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională vizează actualizarea sau dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate absolvenților care au finalizat cu diplomă cel puțin studiile universitare de licență sau echivalente. Numărul de persoane înscrise la aceste programe a cunoscut o ușoară creștere (de doar 198 de persoane), față de anul universitar precedent și se află sub nivelul din 2014/2015 (4 mii de persoane). La nivelul anului 2019/2020, mai mult de jumătate dintre studenții înscriși în programe postuniversitare sunt cuprinși în domeniul Științele educației (64,6%). La nivelul grupelor Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare și Sănătate și asistență socială nu sunt studenți înscriși în programe postuniversitare, situație întâlnită și în anul universitar precedent. Cele mai mici ponderi se observă la nivelul grupelor Servicii (2,0%), Științe sociale, jurnalism și informații (2,1%), Inginerie, prelucrare și construcții (4,5%), Afaceri, administrație și drept (5,6%) și Tehnologiile informației și comunicațiilor (6,0%). Tabel 16. Evoluția numărului de persoane înscrise la programe postuniversitare, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2020 Număr % 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 4.017 2.530 2.967 4.578 2.501 2.699 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Științele 859 730 794 1.591 1.266 1.744 21,4 28,9 26,8 34,8 50,6 64,6 educației Arte și științe 200 225 241 209 245 242 5,0 8,9 8,1 4,6 9,8 9,0 umaniste Științe sociale, 341 239 192 179 135 57 8,5 9,4 6,5 3,9 5,4 2,1 jurnalism și informații 17  Afaceri, administrație 160 62 276 458 304 151 4,0 2,5 9,3 10,0 12,2 5,6 și drept Științe naturale, 287 298 138 185 188 167 7,1 11,8 4,7 4,0 7,5 6,2 matematică și statistică Tehnologiile informației și 141 224 17 148 138 163 3,5 8,9 0,6 3,2 5,5 6,0 comunicațiilor Inginerie, prelucrare și 281 177 50 230 144 122 7,0 7,0 1,7 5,0 5,8 4,5 construcții Agricultură, silvicultură, piscicultură și - - - 15 0 0 - - - 0,3 0,0 0,0 științe veterinare Sănătate și asistență 1.504 114 1.100 1.102 0 0 37,4 4,5 37,1 24,1 0,0 0,0 socială Servicii 244 461 159 461 81 53 6,1 18,2 5,4 10,1 3,2 2,0 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015 -2020. 2.1.3. Ciclul III – studii universitare de doctorat și alte programe postuniversitare La nivelul anului universitar 2019/2020, aproape 22 mii de persoane erau înscrise la programe de studii universitare de doctorat și un număr destul de redus la programe postdoctorale de cercetare avansată. În anul universitar 2019/2020, un număr de 21.666 de persoane erau înscrise la studii universitare de doctorat, în creștere cu 1.286 de persoane față de anul precedent. 99% din totalul de doctoranzi erau în învățământul de stat și numai 1% în învățământul particular. Creșterea numărului de doctoranzi s-a înregistrat în învățământul de stat. Numărul persoanelor care urmau programe postdoctorale a cunoscut o creștere semnificativă (de la 36 de persoane, în 2018/2019, la 310 în anul universitar 2019/2020), aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată în intervalul 2015-2019. Tabel 17. Evoluţia numărului cursanților înscriși la studii universitare de doctorat și la alte programe postdoctorale, pe forme de proprietate Număr cursanți Total Studii universitare de doctorat Programe postdoctorale 2014/2015 Total 19.315 18.777 538 De stat 19.051 18.513 538 Particular 264 264 0 2015/2016 Total 17.252 17.156 96 De stat 17.067 16.971 96 Particular 185 185 0 2016/2017 Total 19154 19143 11 De stat 18.885 18.874 11 Particular 269 269 0 2017/2018 Total 19.756 19.753 3 18  De stat 19.566 19.563 3 Particular 190 190 0 2018/2019 Total 20.416 20.380 36 De stat 20.104 20.068 36 Particular 312 312 0 2019/2020 Total 21.976 21.666 310 De stat 21.752 21.442 310 Particular 224 224 0 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 201 5-2020. Analiza distribuției doctoranzilor după apartenența la grupe de specializări evidențiază diferențe semnificative . Astfel, ponderile cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,6%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,6%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,2%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,0%) și Servicii (3,4%). Figură 4. Distribuţia cursanților înscrişi la studii doctorale, pe grupe de specializări, în anul universitar 2019/2020 1,2 3,4 Științele educației 17,2 Arte și științe umaniste 19,6 Științe sociale, jurnalism și informații Afaceri, administrație și drept 7,8 Științe naturale, matematică și statistică 4,7 Tehnologiile informației și comunicațiilor Inginerie, prelucrare și construcții 9,6 Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare Sănătate și asistență socială 6,2 27,2 3,0 Servicii Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2019-2020, INS, 2020. 2.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior Durata medie de frecventare a învățământului superior exprimă numărul (mediu) de ani de studii superioare pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială corespunzătoare acestui nivel de învățământ (19-23 ani). La nivelul anului universitar 2019/2020, durata medie de frecventare a învățământului superior a fost de 1,4 ani. Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educație universitară, din perspectiva numărului de ani de studii pe care îi parcurg persoanele de vârstă oficială corespunzătoare. Durata medie de frecventare indică faptul că rata de părăsire timpurie a sistemului de învățământ superior a înregistrat uşoare fluctuaţii în ultimii ani universitari. 19  Valoarea medie corespunzătoare anului 2019/2020 a fost de 1,4 ani, iar maxima înregistrată în intervalul de timp analizat a fost de 1,6 ani. Pentru populația feminină, valorile indicatorului se situează în intervalul 1,5-1,8 ani, iar pentru cea masculină în 1,2-1,4 ani. Populația feminină înregistrează, pe toată durata intervalului analizat, valori superioare celei masculine, diferența maximă fiind de 0,5 ani (2014/2015), iar cea minimă de 0,2 ani (2019/2020). Tabel 18. Evoluția duratei medii de frecventare a învățământului sup erior, perioada 2011-2019 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 1,