Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului superior din România 2020
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 947,8 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Raport
privind starea învățământului
superior din România
2019 – 2020
1
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN
PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ ....................................................... 4
1.Rețeaua instituțiilor de învățământ superior ......................................................................... 4
2. Participarea la învăţământul superior .................................................................................. 6
2.1. Evoluția efectivelor de studenți .................................................................................. 6
2.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior ........................................... 19
2.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste..................................................................... 20
2.4. Rata brută de cuprindere........................................................................................... 22
3. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior................................................................ 22
3.1. Rezultate ale studenților din învățământul universitar de licență ............................ 22
3.2. Absolvenți ai învățământului superior ..................................................................... 24
4. Resurse umane în învăţământul superior .......................................................................... 29
4.1. Evoluția efectivelor de personal din învățământul superior ..................................... 29
4.2. Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior ................ 30
4.3. Ponderea personalului didactic feminin ................................................................... 31
4.4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic .................................................. 32
CAPITOLUL II. ACȚIUNI RELEVANTE ȘI REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL
UNIVERSITAR 2019-2020 ........................................................................................ 33
1. Asigurarea cadrului normativ pentru funcționarea optimă a sistemului de învățământ
superior.................................................................................................................................. 33
2. Asigurarea accesului egal și a participării în învățământul superior................................. 37
3. Creșterea calității programelor de studii și a competitivității universităților .................... 38
4. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor ........................... 42
5. Dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior ................................... 47
CAPITOLUL III. DIRECȚII DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
SUPERIOR PENTRU ANUL 2021 ........................................................................... 55
ANEXĂ - Lista de abrevieri ............................................................................................... 62
2
INTRODUCERE
Raportul asupra stării sistemului național de învățământ superior din România pentru anul
universitar 2019-2020 prezintă o analiză statistică realizată pe baza unui set de indicatori de bază
incluşi în Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele
internaţionale de indicatori (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a
indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării
profesionale.
Capitolul I, elaborat de către Unitatea de Cercetare în Educație, prezintă situaţia înregistrată în
sistemul de învăţământ universitar în anul 2019/2020, din perspectiva următoarelor dimensiuni:
participarea la educaţie; rezultatele studenților; resursele umane .
La calcularea valorilor indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale puse la dispoziție
de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC). În cazul
indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare),
analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2019/2020. Pentru indicatorii care utilizează
informaţii culese la final de an universitar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper
anul universitar 2018/2019.
Capitolul II prezintă acțiunile relevante desfășurate în anul unive rsitar 2019/2020, subsumate
unui număr de cinci obiective generale și rezultatele obținute. Capitolul III prezintă prioritățile
sistemului de învățământ superior pentru anul 2021.
3
CAPITOLUL I.
ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN
PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ
1.Rețeaua instituțiilor de învățământ superior
La nivelul anului 2019/2020, sistemul național de învățământ superior cuprindea 90 de
instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 5 46 de facultăți. Învățământul de
stat reprezintă 60% dintre instituțiile de învățământ superior și 7 4% din totalul facultăților.
Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele
date pentru anul universitar 2019-2020: 55 de instituții de învățământ superior de stat și 35 de instituții
de învățământ superior particulare, cu 407 facultăți de stat și 139 de facultăți particulare. Ponderea
cea mai ridicată a instituțiilor de învățământ superior și a studenților este prezentă în Municipiul
Bucureșt i, care cuprinde peste un sfert (28,6%) dintre facultăți și aproape o treime (32,9 %) dintre
studenți.
Tabel 1. Rețeaua sistemului național de învățământ superior
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. instituții de învățământ superior , din care: 108 107 103 101 99 97 95 92 90
- proprietate de stat 57 56 56 56 56 56 56 55 55
- proprietate particulară 51 51 47 45 43 41 39 37 35
Nr. facultăți, din care: 614 596 590 583 567 560 554 545 546
- proprietate de stat 410 405 405 403 409 405 406 406 407
- proprietate particulară 204 191 185 180 158 155 148 139 139
Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020.
Numărul total de universități înregistrează un trend descendent în perioada analizată, situație
determinată, în primul rând, de scăderea numărului de universități particulare, concomitent cu
păstrarea, în aproximativ aceiași parametri , a rețelei de învățământ superior de stat. Numărul de
facultăți scade constant în perioada 2011-2018 (de la 614 la 545), după care ajunge la 546 la nivelul
anului universitar 2019-2020.
Trendul descrescător înregistrat de instituțiile de învățământ superio r se corelează cu tendințele
înregistrate la nivelul efectivelor de studenți . Astfel, efectivele de studenți înscriși în învățământul
superior de licență au scăzut semnificativ în pe rioada 2011-2016 (de la 539,9 mii la 405,6 mii), pentru
ca să crească ușor în 2017/2018 (408,2 mii), apoi iar să scadă în anul universitar 2018/2019 (402,7
mii). În anul universitar 2019-2020 s-a înregistrat o ușoară creștere, astfel că numărul de studenți
înscriși în învățământul de licență a fost de 407 ,4 mii.
Tabel 2. Numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență (mii)
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. studenți în învățământul de
539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 402,7 407,4
licență, din care:
- proprietate de stat 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3 348,5 351,7
- proprietate particulară 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 55,9 54,2 55,6
Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020.
4
Figură 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență
Nr. facultăți Nr. studenți (mii)
700 600
600 500
140,4
500 204 191 185 180
158 155 148 139 139 400 99,7
79,2 65,9 59,2 55,5 55,9 54,2 55,6
400
300
300
200 399,5 364,9
200 410 405 405 403 409 405 406 406 407 354 345,3 351,5 350,1 352,3 348,5 351,7
100 100
0 0
înv. public înv. privat înv. public înv. privat
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020.
Informațiile 1 privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază
asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. La nivelul anului universitar 2019/2020,
sistemul național de învățământ superior acoperea municipiul București și 37 de județe. Nu există
instituții de învățământ superior/facultăţi în județel e Botoșani, Giurgiu, Ialomița și Vaslui.
Figură 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de
licență, în anul universitar 2019/2020
Facultăți Efective de studenți
Nord-Vest Nord-Vest
11% Centru 10% Centru
16% 18%
6% 6%
Nord-Est Nord-Est
4%
5%
12% Sud-Est Sud-Est
11%
Bucuresti- Bucuresti-
Ilfov Ilfov
12%
Sud-Muntenia 31% 13% Sud-Muntenia
29%
9% Sud-Vest- 7% Sud-Vest-
Oltenia Oltenia
Vest Vest
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2020 .
1
Învățământul superior la începutul anului universitar 2019-2020, INS, 2020
5
2. Participarea la învăţământul superior
2.1. Evoluția efectivelor de studenți
În anul universitar 2019/2020, în sistemul de învățământ superior din România au fost
înmatriculate 543,3 mii de persoane, din care 86,3% în cadrul instituțiilor de învățământ superior
de stat, în scădere față de anul precedent, când ponderea acestora se apropia de 88%. 73,9% dintre
studenții din învățământul superior de stat și 82,5% dintre studenții din învățământul superior
particular urmau programe de studii universitare de licență (75% din total studenți erau înscriși
în ciclul licență).
Context demografic
În ultimii ani, se constată tendințe demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de
vârstă corespunzătoare învățământului superior, înregistrându-se scăderi la toate grupele de vârstă, cu
excepția celei de 30 -34 de ani (creștere cu 26,4 mii de persoane în 2019 față de anul precedent). Evoluția
demografică reprezintă unul dintre factorii care influențează fluctuația efectivelor de persoane înscrise în
învățământul superior.
Tabel 3. Evoluția populației rezidente în România (mii)
Vârsta 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
18 ani 221,4 223,6 220,9 213,8 213,0 215,6 215,7 213,8 208,2
19 ani 224,4 221,4 221,5 219,9 213,1 211,7 214,0 211,0 209,4
20 ani 229,1 224,7 219,1 220,3 218,5 210,3 208,6 208,4 206,0
21 ani 261,7 239,3 222,4 217,8 218,4 214,9 205,8 203,4 204,6
22 ani 287,6 269,4 237,3 221,2 215,5 214,6 210,2 200,3 199,8
23 ani 291,7 288,6 267,5 235,9 218,5 211,5 209,9 204,4 196,9
24 ani 290,8 290,2 287,0 265,8 232,2 213,9 206,1 203,8 201,2
25-29 ani 1306,9 1326,6 1368,6 1399,2 1388,9 1320,4 1248,7 1163,0 1089,6
30-34 ani 1522,8 1485,7 1424,7 1367,7 1325,4 1299,3 1303,8 1333,5 1359,9
35+ 11659,3 11676,6 11751,9 11810,1 11853,3 11880,0 11880,0 11866,8 11848,6
Sursa: Baza de date privind populația rezidentă din România la data de 1 iulie, INS, 2012-2020.
Context educațional
În anul universitar 2019/2020, în instituțiile de învățământ superior din România erau
înmatriculate 543,3 mii de persoane, cu aproximativ 9 mii de persoane mai mult decât în anul
universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2019/2020,
75% urmau programe de studii universitare de licență, 20,5% – programe de studii universitare de
masterat, 4% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,5% – programe de studii
postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice
postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare).
6
Tabel 4. Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii (mii)
Programe de studii Ponderea
Total Licență Masterat Doctorat Programe studenților
postuniversitare din licență
Anul universitar 2013/2014
Total 578.725 433.234 114.254 20.011 11.226 74,9%
De stat 485.168 353.988 101.175 19.792 10.213 73,0%
Particular 93.557 79.246 13.079 219 1.013 84,7%
Anul universitar 2014/2015
Total 541.653 411.229 107.092 18.777 4.555 75,9%
De stat 464.149 345.336 95.860 18.513 4.440 74,4%
particular 77.504 65.893 11.232 264 115 85,0%
Anul universitar 2015/2016
Total 535.218 410.697 104.739 17.156 2.626 76,7%
De stat 465.012 351.450 94.129 16.971 2.462
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
8dcaa1a48965fca3eb6c1b7f20166cd2b31e64c026324d097f4ccd0a2055a9c3