Raport privind starea învățământului superior din România 2020

75,6% Particular 70.206 59.247 10.610 185 164 84,4% Anul universitar 2016/2017 Total 531.586 405.638 103.827 19.154 2.967 76,3% De stat 464.642 350.149 92.838 18.885 2.770 75,4% Particular 66.944 55.489 10.989 269 197 82,9% Anul universitar 2017/2018 Total 538.871 408.179 106.358 19.753 4.581 75,7% De stat 471.376 352.299 95.436 19.563 4.078 74,7% Particular 67.495 55.880 10.922 190 503 82,8% Anul universitar 2018/2019 Total 533.749 402.696 108.136 20.416 2.501 75,4% De stat 467.931 348.517 96.979 20.104 2.331 74,5% Particular 65.818 54.179 11.157 312 170 82,3% Anul universitar 2019/2020 Total 543.299 407373 111.251 21.976 2.699 75,0% De stat 475.823 351.738 100.189 21.752 2.144 73,9% Particular 67.476 55.635 11.062 224 555 82,5% Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2020. Ponderile studenți lor din programul de studii de licență au fost mai mari în învățământul particular decât în cel de stat pe întregul interval analizat. La nivelul celorlalte programe de studii, ponderile sunt mai mari în învățământul de stat, în mod special la nivel doctoral. 7  Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în 201 9/2020, 87,6% urmau programe de studii în instituții de stat și 12, 4% în învățământul particular. Reducerea numărului de înmatriculări este vizibilă atât în instituțiile de învățământ superior particulare (de la 93,6 mii în 2013 la 6 7,5 mii în 2019), cât și în cele de stat (de la 485,2 mii în 2013 la 475,8 mii în 2019). Figură 3. Distribuţia studenților , pe programe de studii și pe forme de proprietate, în anul universitar 2019/2020 (%) 100,0% 1,0% 13,7% 9,9% 20,6% 80,0% 60,0% 99,0% 86,3% 90,1% 40,0% 79,4% 20,0% 0,0% Licență Masterat Doctorat Programe postuniversitare învățământ public învățământ privat . Învăţământ public Învăţământ privat Licență Licență 0,3% 4,6% 0,5% 0,8% 16,4% Masterat Masterat 21,1% Doctorat Doctorat 73,9% 82,5% Programe Programe postuniversitare postuniversitare Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2019-2020, INS, 2020 8 2.1.1. Ciclul I – studii universitare de licență Efectivele de studenți înscriși la studii universitare de licență au scăzut, urmând aceeași tendință înregistrată în ultimii ani. Numărul studenților înscriși la studii universitare de licență în anul 2019/2020 a fost de 407,4 mii de studenți, în creștere față de anul precedent. Creșterea numărului de înmatriculări este mai pronunțată în instituțiile de învățământ superior de stat. Tabel 5. Evoluția numărului de studenți înscriși la programe de studii universitare de licență (mii) An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Număr total de studenți înscriși la învățământul 871,8 705,3 578,7 541,7 535,2 531,6 538,9 533,7 543,3 superior* Număr studenți înscriși la programe de studii 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 402,7 407,4 universitare de licență Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020. *licență, master, cursuri și studii postuniversitare, doctorat și programe postdoctorale În pofida faptului că anul universitar 2019-2020 a cunoscut o creștere față de anul precedent a numărului de cursanți înscriși la programul de licență, se remarcă o diferență majoră între numărul celor înscriși în anul universitar 2011-2012 și al celor din 2019-2020 (cu 132,5 mii mai puțini cursanți). Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școl arizare la acest nivel de studii (19-23 de ani). Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenți sunt rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar și fenomenul migrației externe, care afectează dimensiunea cohortei ce poa te să acceadă la acest nivel educațional.  Efective de studenți, pe forme de învățământ În anul universitar 2019-2020, din numărul total al studenților înscriși la studii universitare de licență, 89,8% sunt înscriși la forma cu frecvență , 6,4% studiază la distanță (în ușoară creștere față de anul precedent), iar aproape 3,8% la programe de studii cu frecvență redusă. Evoluția efectivelor de studenți înscriși la studii universitare de licență, în diferite forme de organizare a programelor de studii, a înregistrat, în intervalul 2011-2016, o creștere – de la an la an – a ponderii opțiunilor pentru programe de studii cu frecvență (de la 82% la 90,4%), pentru ca în anul 2019-2020 să se înregistreze, pentru prima dată în 5 ani, o ușoară scădere sub 90%. 9 Tabel 6. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de organizare a programelor de studii An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Număr Total studenți, din care: 539.852 464.592 433.234 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 407.373 - în învățământul cu 442.613 401.099 381.944 367.376 370.939 366.843 367.336 362.868 365.898 frecvență - în învățământul seral 592 439 260 144 26 0 0 0 0 - în învățământul cu 46.628 26.346 20.519 17.113 15.644 15.297 15.074 15.105 15.573 frecvenţă redusă - în învățământul deschis 50.019 36.708 30.511 26.596 24.088 23.498 25.769 24.723 25.902 la distanță Ponderea (%) Total studenți, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - în învățământul cu 82,0 86,3 88,2 89,3 90,3 90,4 90,0 90,1 89,8 frecvență - în învățământul seral 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 - în învățământul cu 8,6 5,7 4,7 4,2 3,8 3,8 3,7 3,8 3,8 frecvenţă redusă - în învățământul deschis 9,3 7,9 7,0 6,5 5,9 5,8 6,3 6,1 6,4 la distanță Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020.  Efective de studenți, pe forme de proprietate Diminuarea efectivelor de studenți din ciclul de licență s-a manifestat diferit, în funcție de forma de proprietate: scăderi s-au înregistrat în special la nivelul învăţământului superior particular. Astfel, dacă în anul universitar 2011/2012 ponderea studenților din învățământul particular care frecventau studii universitare de licență, din totalul studenților, era de 26%, în anul 2019/2020 a ajuns la 13,7%. De altfel, în ultimii 5 ani universitari, ponderea pentru această formă de proprietate s-a menținut în jurul valorilor de 13-14%. În mod firesc, la nivelul învățământului de stat se observă o situație inversă, valoarea crescând de la 74% în 2011/2012 la 86,3% în 2019/2020. Ca și în cazul situației precedente, ponderea pentru această formă de proprietate s-a menținut constantă în ultimii 5 ani, în jurul valorii de 86%. Tabel 7. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de proprietate 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 Număr Total 539.852 464.592 433.234 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 407.373 - de stat 399.464 364.916 353.988 345.336 351.450 350.149 352.299 348.517 351.738 - particular 140.388 99.676 79.246 65.893 59.247 55.489 55.880 54.179 55.635 Pondere (%) Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - de stat 74,0 78,5 81,7 84,0 85,6 86,3 86,3 86,5 86,3 - particular 26,0 21,5 18,3 16,0 14,4 13,7 13,7 13,5 13,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020. 10  Efective de studenți, în funcție de țara de proveniență În funcție de țara de proveniență, datele pentru anul universitar 2019/2020 arată astfel: 93,3% din totalul studenților înscriși la studii universitare de licență sunt români, iar 6,7% sunt studenți străini. Comparativ cu anii anteriori, ponderea studenților străini este în ușoară creștere, atât per total, cât și în învățământul de stat. Tabel 8. Evoluţia numărului de studenți (români, respectiv străini) înscriși la studii universitare de licență , pe forme de proprietate Număr Pondere (%) Total Studenți români Studenți străini Studenți români Studenți străini An universitar 2014/2015 Total 411.229 389.545 21.684 94,7% 5,3% De stat 345.336 326.105 19.231 94,4% 5,6% Particular 65.893 63.440 2.453 96,3% 3,7% An universitar 2015/2016 Total 410697 388.110 22.587 94,5% 5,5% De stat 351.450 330.873 20.577 94,1% 5,9% Particular 59.247 57.237 2.010 96,6% 3,4% An universitar 2016/2017 Total 405.638 381.952 23686 94,2% 5,8% De stat 350.149 328.593 21.556 93,8% 6,2% Particular 55.489 53.359 2.130 96,2% 3,8% An universitar 2017/2018 Total 408.179 383.364 24.815 93,9% 6,1% De stat 352.299 329.531 22.768 93,5% 6,5% Particular 55.880 53.833 2.047 96,3% 3,7% An universitar 2018/2019 Total 402.696 377.370 25.326 93,7% 6,3% De stat 348.517 325.138 23.379 93,3% 6,7% Particular 54.179 52.232 1.947 96,4% 3,6% An universitar 2019/2020 Total 407.373 380.262 27.111 93,3% 6,7% De stat 351.738 326.757 24.981 92,9% 7,1% Particular 55.635 53.505 2.130 96,2% 3,8% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2020.  Efective de studenți, pe domenii de studii (profiluri de studii/grupe de specializări) şi durata programelor de studii Compatibilizarea domeniilor de studii la nivel european a constituit unul din principalele obiectivele ale procesului Bologna. În scopul flexibilizării accesului la programele de studii, al asigurării mobilității studenților și forței de muncă calificate î n plan național și european, începând cu anul 2014, raportările statistice la nivel european utilizează grupe de specializări, în conformitate cu International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels (ISCED- F 2013). La această nouă referință, s-a aliniat și sistemul de indicatori gestionați de Institutul Național de Statistică din România, care, începând cu anul 2014/2015, a trecut de la monitorizarea distribuției studenților pe profiluri de studii la analiza distribuției a cestora pe grupe de specializări (ca urmare, datele de mai jos fac referire numai la ultimii șase ani universitari). 11  Distribuția studenților pe grupe de specializări necesită corelare a cu numărul de ani de studii diferit de la o grupă de specializare la alta. Astfel, conform procesului Bologna, studiile universitare de licență cu frecvență corespund unui număr de 180 -240 de credite de studii transferabile (ECTS), respectiv unui număr de 60 de credite de studii transferabile pe an de studiu, pentru 3-4 ani de studiu, 4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală. Pentru anumite profesii (domeniile medicină-farmacie și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la forma cu frecvență, diplomele obținute fiind, în unele cazuri, echivalente diplomei de master. Distribuţia numărului de studenţi pe grupe de specializări şi pe ani de studii este detaliată în cele ce urmează. Tabel 9. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F) şi pe ani de studiu Total Total An preg. An An An III An IV An An VI I II V 2014-2015 (nr.) (%) Total 411.229 100 0,1 30,0 26,8 26,3 12,7 2,3 1,7 Științele educației 1