Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior din România 2020

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
947,8 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

5 1,4 1,5 1,6 1,6 1,4 1,4 1,4 1,4 Feminin 1,6 1,7 1,8 1,8 1,8 1,5 1,6 1,6 1,5 Masculin 1,3 1,3 1,4 1,3 1,3 1,2 1,2 1,2 1,3 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 20 12-2020. 2.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul universitar, din totalul populației rezidente din România de aceeași vârstă. La nivelul anului universitar 2019/2020, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat valori destul de apropiate de cele din anul precedent. Analiza distribuției pe vârste a studenților cuprinși în învățământul universitar de licență evidențiază scăderi ale efectivelor în cazul tuturor vârstelor, în intervalul 2011 -2014. La nivelul anului universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la nivelul a două grupe de vârstă, 18 ani și 19 ani, ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani, pe fondul modificărilor legislative specifice. La nivelul anului 2019/2020, față de anul precedent, se înregistrează scăderi de efective la nivelul persoanelor de 18, 22, 23, 25-29 de ani; ușoare creșteri se observă la nivelul persoanelor de 19, 21, respectiv 30-34 de ani; la celelalte vârste și grupe de vârstă se înregistrează valori apropiate. Tabel 19. Evoluția numărului de studenți participanți la învățământul universitar de licență, pe vârste 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 18 ani 18.882 16.730 14.858 12.218 20.880 18.218 18.533 16.230 15.353 19 ani 77.622 69.860 70.073 69.381 71.460 69.399 70.111 68.195 69.448 20 ani 88.495 80.599 76.235 75.320 73.464 71.630 74.253 75.635 75.318 21 ani 90.401 79.163 75.299 72.113 70.218 69.857 68.300 68.198 71.117 22 ani 69.593 60.986 55.458 51.440 48.986 48.647 49.463 46.277 45.530 23 ani 41.083 38.348 33.357 29.921 28.529 27.948 28.079 28.199 25.346 24 ani 28.505 25.147 23.842 20.556 19.360 20.766 19.423 18.634 19.073 25-29 ani 69.497 53.325 46.568 44.420 41.857 40.640 38.569 36.895 37.186 30-34 ani 19.350 15.808 14.192 13.803 13.425 14.201 15.182 16.193 17.730 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020. 20 Figură 5. Distribuţia numărului de studenți din învățământul universitar de licență, pe vârste 100000 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25-29 ani 30-34 ani Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020. Rata specifică de cuprindere pe vârste reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Valorile acesteia oferă o imagine asupra participării la învățământul universitar, cu fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă și de gen. Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani). La nivel general, ponderea redusă a ratei specifice la nivelul populației de 18 ani evidențiază, cel mai probabil, tendința de amânare a înmatriculării la un program de studii universitare de licență, imediat după absolvirea liceului. Una dintre cauze este reprezentată de rata relativ scăzută de promovare a examenului de bacalaureat, fapt ce a determinat întârzierea cu cel puțin un an a accesului la învățământul universitar, al celor nepromovați. La nivel de gen, se remarcă o mai mare participare în rândul populaței feminine pentru vârstele de 18, 19, 20 și 21 de ani și a celei masculine (dar cu diferențe mici, de ordinul a un punct procentual) pentru 22, 23 și 25-29 de ani, la celelalte vârste valorile fiind apropiate. Tabel 20. Evoluția ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul universitar de licență (%) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 18 Total 8,5 7,5 6,7 5,7 9,8 8,5 8,6 7,6 7,4 ani Feminin 10,3 9,0 8,0 6,7 11,7 10,6 10,7 9,2 8,8 Masculin 6,9 6,0 5,5 4,8 8,0 6,4 6,6 6,0 5,9 19 Total 34,6 31,6 31,6 31,6 33,5 32,8 32,8 32,3 33,2 ani Feminin 42,1 37,4 37,4 37,2 38,8 37,9 38,3 38,5 37,1 Masculin 27,6 26,1 26,2 26,1 28,5 27,9 27,6 26,5 29,0 20 Total 38,6 35,9 34,8 34,2 33,6 34,1 35,6 36,3 36,6 ani Feminin 45,4 42,3 41,1 39,8 39,1 39,1 41,2 42,8 41,2 Masculin 32,4 29,9 28,9 28,9 28,4 29,2 30,3 30,1 31,7 21 Total 34,6 33,1 33,9 33,1 32,2 32,5 33,2 33,5 34,8 ani Feminin 39,4 38,3 39,8 39,2 37,1 38,3 37,9 37,8 37,7 Masculin 30,0 28,3 28,4 27,5 27,4 27,0 28,6 29,4 31,7 21 22 Total 24,2 22,6 23,4 23,3 22,7 22,7 23,5 23,1 22,8 ani Feminin 24,7 23,5 24,5 24,1 23,9 23,1 24,5 23,5 22,1 Masculin 23,8 21,9 22,3 22,5 21,7 22,2 22,6 22,7 23,5 23 Total 14,1 13,3 12,5 12,7 13,1 13,2 13,4 13,8 12,9 ani Feminin 13,9 13,1 12,5 13,1 13,1 13,1 13,2 14,3 12,4 Masculin 14,2 13,5 12,4 12,3 13,0 13,3 13,5 13,3 13,3 24 Total 9,8 8,7 8,3 7,7 8,3 9,7 9,4 9,1 9,5 ani Feminin 10,0 8,6 8,2 7,5 8,6 10,0 9,7 9,2 9,5 Masculin 9,6 8,8 8,4 7,9 8,1 9,4 9,1 9,1 9,5 25- Total 5,3 4,0 3,4 3,2 3,0 3,1 3,1 3,2 3,4 29 Feminin 5,3 3,9 3,1 2,9 2,8 2,8 2,9 3,0 2,9 ani Masculin 5,4 4,2 3,7 3,4 3,2 3,3 3,2 3,3 3,9 30- Total 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,3 34 Feminin 1,3 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 ani Masculin 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,4 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2020. Datele pentru întreaga perioadă au fost recalculate pe baza datelor INS privind populația școlară pe niveluri, raportate la situația demografică a persoanelor rezidente la data de 1 iulie a fiecărui an. 2.4. Rata brută de cuprindere Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul populației rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învățământului superior (19-23 de ani). Acest indicator măsoară accesul la învățământul superior. La nivelul anului universitar 2019/2020, rata brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 37,4%. După scăderi treptate în prima parte a intervalului analizat, rata brută de cuprindere în acest nivel de studii a crescut ușor în cea de a doua parte, ajungând la valoarea de 37,4% (la diferență de trei puncte procentuale față de valoarea din anul universitar 2011/2012). În analiza ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență, diferența de gen este semnificativă și indică un decalaj de aproximativ 7 p.p. în favoarea populației feminine în intervalul 2011-2018. La nivelul anului universitar 2019/2020, diferența s-a redus la aproape 5 p.p. Tabel 21. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență (%) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 40,4 35,8 35,3 35,0 35,8 35,9 36,6 36,7 37,4 Feminin 44,6 39,5 39,2 38,9 39,8 39,8 40,5 40,7 39,7 Masculin 36,4 32,4 31,7 31,4 32,1 32,3 32,8 32,9 35,0 Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară (fără studenții străini) la populația din grupa de vârstă 19-23 de ani. Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012 -2020. 3. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior 3.1. Rezultate ale studenților din învățământul universitar de licență Din totalul de 402,7 mii de studenți înscriși la începutul anului 2018/2019 în învățământul universitar de licență, în evidențele de sfârșit de an s-au regăsit 363,8 mii (90,4%). Din rândul studenților înscriși la începutul anului universitar, au promovat 346,5 mii (86%), o pondere de 4,3% fiind declarați repetenți și/sau cu situația neîncheiată. Cea mai ridicată rată de promovare a fost înregistrată în cadrul învățământului de zi (86,8%). 22 Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferența procentuală dintre efectivele de la început și cele de la sfârșit de an universitar), care reprezintă 9,6% în 2018/2019 și are valori similare în învățământul de stat și în cel particular. Valoarea indicatorului crește pe parcursul perioadei analizate (de la 8,5% la 9,6%). Valorile cele mai mari se înregistrează în cadrul învățământului la distanță. Tabel 22. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență, pe forme de studii În evidență la: Nr. Ponderea (%) (față de nr. studenților la început de an universitar) Început Sfârșit Promovați Repetenți și Promovați Repetenți și Pierderi de an de an situație situație pe neîncheiată neîncheiată parcurs 2014/2015 Număr studenți 411.229 376.240 349.206 27.034 84,9 6,6 8,5 învățământ de zi 367.376 336.949 314.648 22.301 85,6 6,1 8,3 învățământ seral 144 134 105 29 72,9 20,1 6,9 învățământ cu frecvență 17.113 15.817 13.434 2.383 78,5 13,9 7,6 redusă învățământ la distanță 26.596 23.340 21.019 2.321 79,0 8,7 12,2 De stat 345.336 315.152 294.657 20.495 85,3 5,9 8,7 Particular 65.893 61.088 54.549 6.539 82,8 9,9 7,3 2015/2016 Număr studenți 410.697 374.800 347.396 27.404 84,6 6,7 8,7 învățământ de zi 370.939 339.949 316.294 23.655 85,3 6,4 8,4 învățământ seral 26 18 1 17 3,8 65,4 30,8 învățământ cu frecvență 15.644 13.760 12.236 1.524 78,2 9,7 12,0 redusă învățământ la distanță 24.088 21.073 18.865 2.208 78,3 9,2 12,5 De stat 35.1450 319.330 298.017 21.313 84,8 6,1 9,1 Particular 59.247 55.470 49.379 6.091 83,3 10,3 6,4 2016/2017 Număr studenți 405.638 367.881 344.482 23.399 84,9 5,8 9,3 învățământ de zi 366.843 334.738 314.251 20.487 85,7 5,6 8,8 învățământ seral - - - - - - - învățământ cu frecvență 15.297 12.867 11.660 1.207 76,2 7,9 15,9 redusă învățământ la distanță 23.498 20.276 18.571 1.705 79,0 7,3 13,7 De stat 350.149 317.510 297.856 19.654 85,1 5,6 9,3 Particular 55.489 50.371 46.626 3.745 84,0 6,7 9,2 2017/2018 Număr studenți 408.179 367.588 347.226 20.362 85,1 5,0 9,9 învățământ de zi 367.336 334.150 316.029 18.121 86,0 4,9 9,0 învățământ seral - - - - - - - învățământ cu frecvență redusă 15.074 13.265 12.264 1.001 81,4 6,6 12,0 învățământ la distanță 25.769 20.173 18.933 1.240 73,5 4,8 21,7 De stat 352.299 317.392 300.383 17.009 85,3 4,8 9,9 Particular 55.880 50.196 46.843 3.353 83,8 6,0 10,2 2018/2019 Număr studenți 402.696 363.838 346.478 17.360 86,0 4,3 9,6 învățământ de zi 362.868 329.941 314.790 15.151 86,8 4,2 9,1 23 învățământ seral - - - - - - - învățământ cu frecvență redusă 15.105 13.387 12.259 1.128 81,2 7,5 11,4 învățământ la distanță 24.723 20.510 19.429 1.081 78,6 4,4 17,0 De stat 348.517 314.211 299.848 14.363 86,0 4,1 9,8 Particular 54.179 4.9627 46.630 2.997 86,1 5,5 8,4 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016 -2020. Analiza pe grupe de specializări a distribuției studenților promovați evidențiază faptul că pierderile cele mai mari (prin repetenție, situație neîncheiată sau abandon pe parcurs) s-au înregistrat în grupa de specia
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

8dcaa1a48965fca3eb6c1b7f20166cd2b31e64c026324d097f4ccd0a2055a9c3