Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2020

Învățământ primar și gimnazial Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 1,8 1,6 1,7 1.6 Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 1,4 1,1 1,1 1,2 Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 2,3 2,3 2,4 2,2 Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 1,6 1,0 1,5 1,5 Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 2,0 2,2 1,8 1,7 Învățământ primar Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6 Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 1,4 1,1 1,1 1,2 Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 2,0 2,1 2,2 2,1 Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 1,1 1,6 1,5 1,4 1,4 1,5 Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 1,8 1,7 1,7 1,7 Învățământ gimnazial Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 2,0 1,8 1,8 1,7 Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 1,5 1,2 1,2 1,2 Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 2,5 2,5 2,7 2,3 Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 1,8 0,6 1,7 1,5 Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 2,1 2,8 2,0 1,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020 Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar, abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie; situația s-a îmbunătățit în perioada 2013-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere. În anul școlar de referință, indicatorul înregistrează aceeași valoare ca în anul școlar anterior (1,6%). Diferența pe medii de rezidență scade ușor, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe se reduce ușor în contextul valorii constante a indicatorului la băieți și creșterii ușoare la fete, față de anul școlar anterior (1,7% băieți din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu 1,5% fete). Figura 5. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență 2.5 2 1.5 Total 1 Urban 0.5 Rural 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 24 În învățământul gimnazial, se înregistrează o scădere cu 0,1 p.p. a ratei abandonului școlar față de anul anterior (ajungându-se la 1,7%), scăderea fiind determinată, în special, de valoarea indicatorului pentru mediul rural. La acest nivel de studiu, diferențele pe medii de rezidență sunt mai ample decât în ciclul primar, de 1,1 p.p., în defavoarea mediului rural. Și în cazul gimnaziului, se evidențiază avantajul fetelor în comparație cu băieții (cu 0,3 p.p. în defavoarea băieților). Figura 6. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență 3 2.5 2 1.5 Total 1 Urban 0.5 Rural 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 Relevantă în contextul de față este și analiza abandonului școlar pe clase. Datele evidențiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. La nivelul clasei pregătitoare, continuă tendința ascendentă a valorii indicatorului, atingând valoarea de 2%. Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazial unde diferența este între 0,9- 1,4 p.p., dar și pentru clasa I unde diferența pe medii este de 2,2 p.p. în defavoarea mediului rural. Tabelul 17. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, pe clase și medii de rezidență 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total - - - - 0,5 1,0 1,7 1,8 1,6 1,8 2,0 Clasa Urban - - - - 0,1 0,7 1,7 1,6 1,2 1,3 1,5 pregătitoare Rural - - - - 0,9 1,3 1,7 1,9 2,1 2,3 2,5 Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 1,5 2,4 2,5 2,3 2,6 2,6 I Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 1,4 1,9 1,9 1,6 1,7 1,6 Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 1,6 3,0 3,2 3,3 3,7 3,8 Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 1,3 2,4 1,4 1,3 1,4 1,2 a II-a Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 1,1 2,0 1,1 0,9 0,9 0,9 Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 1,5 2,8 1,7 1,7 1,9 1,6 Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 1,1 1,2 1,2 1,0 1,0 1,0 a III-a Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 1,0 1,2 0,8 0,7 0,6 0,7 Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,7 1,4 1,5 1,3 Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 1,2 1,2 a IV-a Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,0 0,9 1,1 Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 1,5 1,5 Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 2,5 2,4 2,4 2,2 2,4 1,9 a V-a Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 2,1 1,9 1,8 1,5 1,5 1,3 Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 2,9 2,9 3,0 3,2 3,5 2,7 a VI-a Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4 1,6 1,7 1,8 1,6 1,6 1,7 25  Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 1,4 1,4 1,4 1,1 1,0 1,3 Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 1,8 2,1 2,2 2,2 2,4 2,2 Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 1,6 1,8 2,0 1,7 1,7 1,6 a VII-a Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 1,4 1,4 1,6 1,0 1,1 1,1 Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 2,0 2,3 2,4 2,4 2,4 2,2 Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 1,7 1,5 a VIII-a Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 1,2 1,1 1,2 1,0 1,0 1,0 Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 2,1 2,3 2,3 2,5 2,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2008-2020 Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Figura 7. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase 3 2.5 2 cls. preg. 1.5 cls. I 1 cls. II 0.5 cls. III 0 cls. IV 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 Figura 8. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase 3 2.5 2 cls.V 1.5 cls.VI 1 cls.VII cls.VIII 0.5 0 26 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut la cele de final de ciclu de școlaritate, determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Analiza pe cohortă: abandon școlar și pierderi școlare Indicatorul urmărește viața școlară a elevilor pe parcursul a opt ani de studiu. Datele referitoare la opt cohorte de elevi arată că abandonul și pierderile pe cohortă la nivelul învățământului primar și gimnazial au valori foarte ridicate. Ambii indicatori au trecut printr-o perioadă de scădere, urmată de o perioadă cu valori relativ stabile prin raportare la anul școlar anterior: abandonul pe cohortă – de la 19,2% în 2010/2011 la 13,8% în 2016/2017, respectiv 12,2% în 2018/2019; pierderile școlare – de la 20,9% în 2010/2011 la 17,0% în 2016/2017, și respectiv 15,3% în anul școlar de referință. Analiza abandonului școlar pe cohortă, respectiv a pierderilor școlare pe cohortă în funcție de mediul de rezidență evidențiază diferențe mari între mediul rura