Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2020

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
5.913,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 85,1 84,4 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 84,1 83,6 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 86,0 85,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020 I.C.2. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul primar și gimnazial Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere pe vârste. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a înregistrat ușoare oscilații de la un an școlar la altul; în 2019/2020, indicatorul înregistrează o scădere cu 6,5 p.p. față de anul școlar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învățământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației (rezidente) de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la o pondere de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinși în învățământul primar înainte de anul școlar 2012/2013, în anul școlar 2019/2020, aproape 77% dintre copiii de 6 ani au fost școlarizați în învățământul primar (în scădere față de anul școlar anterior cu 6,5 p.p.). În același timp, 17,7% dintre copiii de 6 ani (în creștere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinși în învățământul preșcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare, nivelul ratei de cuprindere în școală a copiilor 20 de 6 ani era ușor mai ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii opt ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 15 p.p. (83,7% în urban, respectiv 68,9% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (78,4% fete, respectiv 75,5% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 7 ani se înregistrează creșterea valorii indicatorului, în timp ce la 8, 9 și 10 ani, se înregistrează ușoare scăderi. Pe sexe, se remarcă faptul că, la vârsta de intrare în învățământul primar, rata de cuprindere este mai mare pentru fete în comparație cu băieții, fapt datorat cel mai probabil unui debut școlar mai rapid al acestora. Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învățământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta de 9 ani (23,9 p.p.). Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 16,3% dintre copiii de 11 ani și 2,7% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Tabelul 14. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 83,4 76,9 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 92,6 83,7 6 Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 73,3 68,9 ani Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 85,1 78,4 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 81,9 75,5 Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 86,7 91,3 7 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 95,8 100,2 ani Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 76,9 81,6 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 86,6 91,5 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 87,4 86,8 91,2 Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 90,2 89,0 88,9 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 100,3 100,0 98,9 8 Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 79,8 77,2 78,2 ani Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 89,8 88,7 88,9 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 90,5 89,2 89,0 Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 91,0 89,5 89,0 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 101,4 100,1 100,6 9 Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 80,6 78,7 76,7 ani Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 90,8 89,2 88,9 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 91,2 89,9 89,1 Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 82,6 83,8 83,6 10 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 89,4 91,8 92,0 ani Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 75,8 75,8 75,1 Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 81,6 83,2 83,0 21 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 83,5 84,4 84,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020 Figura 3. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar 100 90 80 70 60 6 ani 50 7 ani 40 30 8 ani 20 9 ani 10 0 10 ani 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial Evoluția ratelor specifice de cuprindere a copiilor în învățământul gimnazial înregistrează creșteri față de anul anterior pentru cei de 11 și 12 ani și ușoare scăderi pentru cei de 13 și 14 ani. Ca și în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,1% dintre copiii de 15 ani și 3,4% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabelul 15. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 72,7 72,5 74,0 11 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 85,2 85,4 88,4 ani Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 60,6 59,7 59,6 Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 83,6 83,3 83,0 73,9 73,4 75,2 Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 81,9 81,6 81,1 71,6 71,6 72,8 Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 88,9 88,6 87,7 87,7 83,8 84,8 12 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 100,0 101,2 100,8 102,3 97,6 98,1 ani Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 79,7 77,8 76,1 74,2 70,4 71,7 Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 89,2 88,5 87,6 87,7 83,9 84,9 Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 88,7 88,6 87,8 87,7 83,7 84,7 Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 88,3 88,6 88,6 88,1 88,4 84,7 13 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 100,2 100,8 101,9 102,0 103,4 99,1 ani Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2 75,9 74,5 70,8 Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5 87,8 88,4 84,6 Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6 88,3 88,4 84,7 Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6 71,7 71,4 71,1 14 Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0 83,8 83,6 84,0 ani Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2 61,5 60,6 59,1 Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3 69,9 69,6 69,6 22 Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8 73,3 73,0 72,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020 Figura 4. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste în învățământul gimnazial 100 90 80 11 ani 70 12 ani 13 ani 60 14 ani 50 I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul școlar 2018/2019, rata abandonului școlar a scăzut ușor în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1,6% dintre elevii de nivel primar și gimnazial au abandonat școala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar. Cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s-au înregistrat la nivelul populației școlare din mediul rural (2,2% total, 2,1% primar, 2,3% gimnaziu), respectiv la nivelul elevilor de clasa I (2,6%), clasa pregătitoare (2%) și clasa a V-a (1,9%). La finalul anului școlar 2018/2019, învățământul primar și gimnazial de masă cuprindea 1601,3 mii de elevi (exclusiv elevii din Porgramul „A Doua Șansă”). Din totalul elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă, 97,2% au fost declarați promovați și 2,8% repetenți, situație relativ constantă în comparație cu anul școlar anterior. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt următoarele: 17,2 mii de elevi la final de an școlar, din care 98,2% au fost declarați promovați și 1,8% repetenți. Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieșire”) în anul 2018/2019 a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 26,5 mii de elevi). În comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului este în scădere. Pe medii de rezidență, scade diferența dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, mediul rural fiind în continuare în dezavantaj (1,2% în urban și 2,2% în rural). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine 23 (în anul școlar 2018/2019, 1,7% băieți și 1,5% fete – în scădere cu 0,1 p.p. în cazul băieților, respectiv constantă în cazul fetelor). Tabelul 16. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

0f793825ffad45d320e10d5bf54408be70fee53b36a135c54754e56fca527578