Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2020
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 5.913,4 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 85,1 84,4
Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 84,1 83,6
Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 86,0 85,1
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020
I.C.2. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul primar și gimnazial
Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra
ratelor specifice de cuprindere pe vârste. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în
învățământul primar a înregistrat ușoare oscilații de la un an școlar la altul; în
2019/2020, indicatorul înregistrează o scădere cu 6,5 p.p. față de anul școlar
anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele
specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învățământului primar și
gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează, în
continuare, procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de
vârstă corespunzătoare învățământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial
(peste 14 ani).
Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în
sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației (rezidente) de aceeași
vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică.
Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar
Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în
ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ.
Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De
la o pondere de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinși în învățământul primar înainte de anul
școlar 2012/2013, în anul școlar 2019/2020, aproape 77% dintre copiii de 6 ani au fost școlarizați în
învățământul primar (în scădere față de anul școlar anterior cu 6,5 p.p.). În același timp, 17,7% dintre
copiii de 6 ani (în creștere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinși în învățământul preșcolar. Dacă
înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare, nivelul ratei de cuprindere în școală a copiilor
20
de 6 ani era ușor mai ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii opt ani tendința s-a inversat,
valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 15 p.p. (83,7% în urban,
respectiv 68,9% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor:
mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (78,4% fete, respectiv 75,5% băieți).
La celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează
ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 7 ani se înregistrează creșterea valorii
indicatorului, în timp ce la 8, 9 și 10 ani, se înregistrează ușoare scăderi.
Pe sexe, se remarcă faptul că, la vârsta de intrare în învățământul primar, rata de cuprindere este mai
mare pentru fete în comparație cu băieții, fapt datorat cel mai probabil unui debut școlar mai rapid al
acestora.
Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la
toate vârstele corespunzătoare învățământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta
de 9 ani (23,9 p.p.).
Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta
oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 16,3% dintre copiii de 11 ani și 2,7% dintre copiii de 12
ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar
întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra
eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar.
Tabelul 14. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar
2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
Vârsta
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 83,4 76,9
Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 92,6 83,7
6
Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 73,3 68,9
ani
Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 85,1 78,4
Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 81,9 75,5
Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 86,7 91,3
7 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 95,8 100,2
ani Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 76,9 81,6
Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 86,6 91,5
Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 87,4 86,8 91,2
Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 90,2 89,0 88,9
Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 100,3 100,0 98,9
8
Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 79,8 77,2 78,2
ani
Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 89,8 88,7 88,9
Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 90,5 89,2 89,0
Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 91,0 89,5 89,0
Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 101,4 100,1 100,6
9
Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 80,6 78,7 76,7
ani
Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 90,8 89,2 88,9
Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 91,2 89,9 89,1
Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 82,6 83,8 83,6
10 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 89,4 91,8 92,0
ani Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 75,8 75,8 75,1
Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 81,6 83,2 83,0
21
Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 83,5 84,4 84,2
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020
Figura 3. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar
100
90
80
70
60 6 ani
50 7 ani
40
30 8 ani
20 9 ani
10
0 10 ani
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
2013/2014
2014/2015
2015/2016
2016/2017
2017/2018
2018/2019
2019/2020
Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial
Evoluția ratelor specifice de cuprindere a copiilor în învățământul gimnazial înregistrează creșteri față de
anul anterior pentru cei de 11 și 12 ani și ușoare scăderi pentru cei de 13 și 14 ani. Ca și în învățământul
primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate
vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depășesc vârsta
oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,1% dintre copiii
de 15 ani și 3,4% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial.
Tabelul 15. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul gimnazial
2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
Vârsta
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 72,7 72,5 74,0
11 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 85,2 85,4 88,4
ani Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 60,6 59,7 59,6
Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 83,6 83,3 83,0 73,9 73,4 75,2
Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 81,9 81,6 81,1 71,6 71,6 72,8
Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 88,9 88,6 87,7 87,7 83,8 84,8
12 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 100,0 101,2 100,8 102,3 97,6 98,1
ani Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 79,7 77,8 76,1 74,2 70,4 71,7
Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 89,2 88,5 87,6 87,7 83,9 84,9
Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 88,7 88,6 87,8 87,7 83,7 84,7
Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 88,3 88,6 88,6 88,1 88,4 84,7
13 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 100,2 100,8 101,9 102,0 103,4 99,1
ani Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2 75,9 74,5 70,8
Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5 87,8 88,4 84,6
Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6 88,3 88,4 84,7
Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6 71,7 71,4 71,1
14
Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0 83,8 83,6 84,0
ani
Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2 61,5 60,6 59,1
Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3 69,9 69,6 69,6
22
Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8 73,3 73,0 72,5
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020
Figura 4. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste în învățământul gimnazial
100
90
80 11 ani
70 12 ani
13 ani
60
14 ani
50
I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial
În anul școlar 2018/2019, rata abandonului școlar a scăzut ușor în comparație cu
anul școlar anterior. La nivel general, 1,6% dintre elevii de nivel primar și
gimnazial au abandonat școala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu
înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar. Cele mai mari valori ale ratei
abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s-au înregistrat la nivelul
populației școlare din mediul rural (2,2% total, 2,1% primar, 2,3% gimnaziu),
respectiv la nivelul elevilor de clasa I (2,6%), clasa pregătitoare (2%) și clasa a V-a
(1,9%).
La finalul anului școlar 2018/2019, învățământul primar și gimnazial de masă cuprindea 1601,3 mii de
elevi (exclusiv elevii din Porgramul „A Doua Șansă”). Din totalul elevilor din învățământul primar și
gimnazial de masă, 97,2% au fost declarați promovați și 2,8% repetenți, situație relativ constantă în
comparație cu anul școlar anterior. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt
următoarele: 17,2 mii de elevi la final de an școlar, din care 98,2% au fost declarați promovați și 1,8%
repetenți.
Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza
metodei „intrare-ieșire”) în anul 2018/2019 a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 26,5 mii de elevi). În
comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului este în scădere. Pe medii de rezidență, scade
diferența dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, mediul
rural fiind în continuare în dezavantaj (1,2% în urban și 2,2% în rural). În ceea ce privește abandonul pe
sexe, se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine
23
(în anul școlar 2018/2019, 1,7% băieți și 1,5% fete – în scădere cu 0,1 p.p. în cazul băieților, respectiv
constantă în cazul fetelor).
Tabelul 16. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial
2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
0f793825ffad45d320e10d5bf54408be70fee53b36a135c54754e56fca527578