Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea

Vezi raport RO

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte privind nediscriminarea
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
3.413,1 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

dice. Astfel cum statuează dispoziţiile art. 20 din O.G. nr. 137/2000R, coroborat cu prevederile “Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor”, publicată în Monitorul Ofici- al, Partea I nr. 348 din 06.05./2008, adoptată în baza art. III, alin. 1 – Cap. IV din O.G. nr. 137/2000R, petiţiile al căror obiect îl constituie reclamarea unor fapte de discriminare sunt soluţionate de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării prin „hotărâre” – act administrativ-jurisdicţional. Activitatea de soluţionare a litigiilor juridice care formează obiectul petiţiilor anterior preci- zate se produce într-un cadru administrativ-jurisdicţional, după o anumită procedură speci- ală care subsumează caracteristicile fundamentale ale jurisdicţiei speciale administrative: fa- cultativitatea şi gratuitatea jurisdicţiei, independenţa funcţională a autorităţii jurisdicţionale, respectarea principiilor asigurării dreptului la apărare şi garantării contradictorialităţii. Examenul de legalitate şi temeinicie la care sunt supuse hotărârile Colegiului director al C.N.C.D. este de competenţa instanțelor de contencios administrativ (curţi de apel, ca in- stanţe de fond, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de recurs), astfel cum reglementează dispoziţiilor art. 20, alin. (9) şi (10) din O.G. nr. 137/2000, republicată, coroborat cu art. 6 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Termenul legal în care se pot contesta aceste acte administrativ-jurisdicţionale este de 15 zile de la comunicare, în sens contrar acestea constituind de drept titlu executoriu. Raport de activitate 2017 23 Rata de promovare a „examenului judiciar’’ la care au fost supuse hotărâ- rile Colegiului director în cursul anului 2017 În cursul anului 2017, instanţele judecătoreşti competente (curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) au avut pe rol, în curs de judecare, un număr de 423 cauze, al căror obiect l-a constituit controlul de legalitate şi temeinicie aplicat hotărârilor C.N.C.D. adoptate în baza art. 20 din O.G. nr. 137/2000, republicată. În urma controlului de legalitate şi temeinicie aplicat hotărârilor C.N.C.D. în cursul anului 2017, instanţele judecătoreşti au dat câştig de cauză Consiliului, la fond şi/sau recurs, în 130 de cauze, iar în 35 de cauze acţiunile promovate împotriva hotărârilor au fost admise. La finalul anului 2017, 365 de cauze se aflau, în continuare, în curs de judecare pe rolul instanţelor de judecată (fond/recurs). Astfel, potrivit rezultatelor statistice, rata de promovare a „examenului judici- ar” la care au fost supuse hotărârile C.N.C.D. în cursul anului 2017, circumscris cauzelor judecate, s-a menţinut, în continuare, la un grad ridicat - aprox. 80%. Rezultatele statistice ale demersurilor judiciare iniţiate în scopul angajării răspunderii civile delictuale Notă introductivă: În temeiul art. 27 din O.G. nr. 137/2000R, persoana care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Persoana interesată are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului. Aşadar, prin O.G. nr. 137/2000, legiuitorul naţional a înţeles să instituie în domeniul ne- discriminării, pe lângă răspunderea administrativ-contravenţională, şi răspunderea civilă delictuală, conturată prin funcţia sa reparatorie ce consistă în obligarea „discriminatorului” la repararea prejudiciului cauzat, respectiv repunerea în situaţia anterioară, prin înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale ilicitului de natură discriminatorie. Prin reglementarea procedurii juridice a „sancţionării civile” în domeniul nediscrimină- rii, de competenţa exclusivă a instanţei de drept comun, legiuitorul a urmărit ca judecata 24 acţiunilor cu obiect „repararea prejudiciului cauzat prin acte şi fapte de discriminare”, pe cale delictual-civilă, să se realizeze cu participarea procesuală a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Participarea procesuală de jure a Consiliului în astfel de cauze judecătoreşti se realizează în calitatea specială de „monitor al cazurilor de discriminare”, „consultant judiciar”, „expert” în domeniul nediscriminării, fără, deci, să-i fie atribuită calitate procesuală pasivă, fiind, astfel, protejat de obligaţiile dispozitive ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în aceste cauze. O astfel de participare procesuală a C.N.C.D. în temeiul art. 27 din O.G. nr. 137/2000 are la bază funcţia de garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte, precum şi cu statutul de organism specializat - posesor al cunoştinţelor juridice (teoretice şi practice) fundamentale în domeniul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării. Participarea procesuală a C.N.C.D. în baza art. 27 din O.G. nr. 137/2000R priveşte toate cauzele judecătoreşti, indiferent de obiectul concret al acestora (conflicte de muncă, anulare de acte administrative, reziliere de contracte, refuzul de soluţionare a unor cereri sau alte pretenţii, drepturi băneşti etc.), care vizează lato sensu principiul nediscriminării, intentate pe rolul tuturor instanţelor de judecată competente material şi teritorial de pe întreg terito- riul României. În această împrejurare procesuală, forul consultativ-expert (C.N.C.D.) poate emite, ex offi- cio, ,,puncte de vedere cadru-directive”, menite să învedereze legislaţia naţională şi comu- nitară antidiscriminare, respectiv mecanismul tehnico-juridic de interpretare şi aplicare specific acestei legislaţii, sau, după caz, la solicitarea expresă a instanţei (şi în măsura în care dispune de toate aspectele de fapt şi de drept, inclusiv de probele scrise şi testimoniale administrate în cauza judiciară), ,,expertize - opinii juridice de specialitate”, în esenţă lu- crări procesuale cu valoare de „consultanţă judiciară” în domeniul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării. Raportarea rezultatelor statistice În anul 2017, C.N.C.D. a fost chemat în instanţă, în calitate de for consultativ - ,,expert specializat”, în scopul formulării unor ,,puncte de vedere de specialitate” (lucrări procesuale cu valoare de „consultanţă judiciară”) pentru un număr total (aferent cauzelor intentate atât în a.c., cât şi anterior, dar a căror judecată s-a continuat în anul 2017) de aprox. 1132 de cauze judecătoreşti, al căror obiect viza angajarea răspunderii civile delictuale (despăgubirea victimei) ca urmare a încălcării principiului nediscriminării. Cauzele judecătoreşti ale căror soluții au fost pronunțate în cursul anului 2017 se clasifică statistic în raport cu obiectul acestora, după cum urmează: ► aprox. 723 acţiuni cu obiect „drepturi băneşti”; Raport de activitate 2017 25 ► aprox. 712 acţiuni cu obiect cuprins la categoria „alte cereri” (conflicte de muncă, anulare act administrativ, reziliere contract, refuz soluţionare cerere, pretenţii - altele decât drepturile băneşti/salariale - etc.). Soluţiile pronunţate în cursul anului 2017 de către instanţele de judecată învestite cu an- gajarea răspunderii delictual-civile în materia nediscriminării (soluţii aferente cauzelor in- tentate atât în a.c., cât şi anterior, dar a căror judecată s-a continuat în anul 2017), la care C.N.C.D. a participat procesual în calitate de „expert specializat”, se raportează astfel: ► aprox. 714 soluţii de admitere; ► aprox. 870 soluţii de respingere. Activitatea de avizare juridică şi contractare În cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a derulat în mod uzual şi constant, prin intermediul Direcţiei Juridice, activitatea de acordare a avizului de legalitate atât pentru documentele juridice ale entităţii, respectiv pentru celelalte măsuri ce urmau a fi luate de către conducerea instituţiei sau de către structurile departamentale în exercitarea atribuţiilor şi care estimau antrenarea răspunderii patrimoniale, cât şi pentru contractele de achiziţie publică, adecvat procedurilor specifice. Exemple din cazurile de contencios administrativ ale C.N.C.D. din anul 2016 CAZUL NR. 1 I. Obiectul cauzei: Prin sesizarea adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, petentul F.E.P. a considerat că este discriminat prin impunerea condiţiei de înălţime de 1,70 m pen- tru bărbaţi, la concursul pentru ocuparea unui număr de 49 de posturi vacante de agent de poliţie în structurile de ordine publică – mediul urban, ordine publică – mediul rural şi con- ducător câini, din judeţul Suceava, condiţie specifică prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordinului M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, petentul a mai solicitat constatarea discriminării şi înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii prin sancţionarea instituţiei care a comis-o şi restabilirea situaţiei anterioare. 26 II. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin Hotărârea nr. 168/07.03.2017 emisă în dosarul nr. 712/2016, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât următoarele: ► Constatarea faptei de discriminare prevăzută de art. 2 alin. (3) şi art. 7 lit. a) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discrimi- nare; ► Recomandă Ministerului Afacerilor Interne de a asigura egalitatea în materie de angajare şi profesie; ► O copie a prezentei hotărâri se va comunica părţilor. III. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr168/07.03.2017 emisă în dosarul nr. 712/2016. Prin acţiunea formulată în faţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Ad- ministrativ şi Fiscal, reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a chemat în judecată pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi F.E.P., solicitând instanţei de jude- cată să dispună anularea Hotărârii Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Com- baterea Discriminării nr. 168/07.03.2017 ca nelegală şi netemeinică. III.1. Rezumatul criticilor reclamantului Ministerului Afacerilor In- terne: ► Necesitatea îndeplinirii unor criterii specifice este justificată de faptul că acestea ofe- ră un minimum de garanţii în ceea ce priveşte îndeplinirea de către poliţişti la nivel corespunzător a misiunilor operative; ► Instituirea unui criteriu de înălţime pentru recrutarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor, precum şi a candidaţilor recrutaţi prin încadrare directă care intenţionează să dobândească sta- tutul de poliţist/militar în Ministerul Afacerilor Interne este necesară şi din perspectiva faptului că statutele profesionale aplicabile celor două categorii de personal permit mo- dificarea raporturilor de serviciu, spre exemplu prin mutare, în orice structură a Minis- terului Afacerilor Interne, condiţia impusă poliţiştilor/cadrelor militare fiind aceea de a îndeplini cerinţele de ocupare prevăzute în fişele posturilor; ► Legitimitatea şi proporţionalitatea instituirii condiţionării privind înălţimea se reflectă în necesitatea creării la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a unui corp Raport de activitate 2017 27 profesional care să asigure calificările specifice competenţelor şi atribuţiilor ministeru- lui, având în vedere activitatea de bază a structurilor operative ale acestuia, respectiv misiuni în domeniul asigurării ordinii publice şi combaterii infracţiunilor, caracterizate prin măsuri de răspuns la fenomenele sociale negative; ► Necesitatea îmbunătăţirii percepţiei cetăţenilor cu privire la imaginea, atitudinea şi aspectul personalului Ministerului Afacerilor Interne. III.2. Rezumatul apărărilor C.N.C.D. Este evident că reclamantul Ministerul Afacerilor Interne condiţionează alegerea/exerci- tarea liberă a profesiei de poliţist prin impunerea unei anumite înălţimi a candidaţilor la admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale ale poliţiştilor precum şi candidaţilor recrutaţi prin încadrare directă care intenţionează să dobândească statutul de poliţist în Ministerul Afacerilor Interne. Măsura dispusă de către reclamantul Ministerul Afacerilor Interne în necesitatea creării unui corp profesional care să asigure calificările specifice competenţelor şi atribuţiilor mi- nisterului şi anume stabilirea condiţiei de înălţime – 1,65 m. pentru candidaţii de sex femi- nin respectiv 1,70 m pentru candidaţii de sex masculin, nu are o justificare obiectivă şi nici măsurile utilizate nu sunt adecvate şi necesare, întrucât, aplicarea acestei măsuri conduce la limitarea accesului persoanelor la admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile des- tinate formării iniţiale ale poliţiştilor sau prin încadrare directă în structurile Ministerului Afacerilor Interne, fiindu-le astfel încălcat dreptul la educaţie şi la muncă. Trebuie lăsat la aprecierea candidaţilor, indiferent de sex şi înălţime, dacă îşi asumă riscu- rile pe care le presupune activitatea ce urmează să fie desfăşurată şi nu trebuie să fie limitat accesul persoanelor la admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale ale poliţiştilor precum şi candidaţilor recrutaţi prin încadrare directă care intenţio- nează să dobândească statutul de poliţist în Ministerul Afacerilor Interne, prin impunerea unor condiţii care pot conduce la crearea unui tratament diferenţiat între candidaţi, fără existenţa unei justificări obiective şi care, în final, ar conduce la încălcarea dreptului la edu- caţie şi muncă al persoanelor în cauză. Performanţele fiecărui candidat pot şi trebuie să fie verificate în funcţie de activitatea ce urmeză să fie desfăşurată, şi doar urmare a verificării aptitudinilor să se facă departajarea. Astfel de probe de aptitudine ar trebui să fie singurele în măsură a aprecia asupra capacităţii fizice a candidaţilor în vederea exercitării diferitelor misiuni încredinţate poliţiştilor activi. 28 Reclamantul Ministerul Afacerilor Interne s-a limitat la a invoca dreptul său de a aplica o di- ferenţă de tratament prin raportare la specificul domeniului în care acţionează, fără a aduce niciun argument cu privire la proporţionalitatea unei astfel de măsuri. Reclamantul ar fi tre- buit să justifice, în concret, decizia de a impune limita de înălţime atât pentru candidaţii de sex masculin cât şi candidaţii de sex feminin şi în ce mod contribuie înălţimea candidaţilor la specificul activităţilor care sunt desfăşurate de către poliţişti. III.3. Soluţia instanţei de judecată: Prin Sentinţa civilă nr. 4312/13.11.2017 pronunţată în dosarul nr. 4654/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins ca neînteme- iată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Afacerilor Inter- ne împotriva Hotărârii nr. 168/07.03.2017 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. 712/2016, menţinând ca temeinic şi legal acest act administra- tiv-jurisdicţional. La data elaborării Raportului, Sentinţa civilă nr. 4312/13.11.2017 pronunţată în dosarul nr. 4654/2/2017 nu a fost încă comunicată instituţiei noastre de către instanţa de judecată. CAZUL NR. 2 I. Obiectul cauzei: Obiectul sesizării petentei S.C.L. îl constituie existenţa unor prevederi discriminatorii în cu- prinsul Ordinului M.E.N.C.Ş. nr. 5080/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind organi- zarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel, petenta S.C.L. – director cu delegaţie al Colegiului Naţional “Alexandru Papiu Ilari- an” Târgu Mureş, a susţinut că i-a fost încălcat dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea postului de director al acestei unităţi de învăţământ, pe criteriul de rudenie (rude de gradul I şi soţ/soţie), având în vedere că soţul său ocupă funcţia de inspector şcolar gene- ral la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. II. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin Hotărârea nr. 607/28.09.2016 emisă în dosarul nr. 628/2016, Consiliul Naţional pen- tru Combaterea Discriminării a hotărât următoarele: ► faptele sesizate constituie discriminare, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) corobo- rat cu art. 6 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (unanimitate de voturi); Raport de activitate 2017 29 ► se sancţionează partea reclamată cu avertisment potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; ► se recomandă părţii reclamate să remedieze situaţia constatată, respectiv să modifice metodologia prin care este organizat concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi în toate unităţile de învăţământ preuniversitar, eliminând criteriul discriminatoriu cuprins în art. 21 alin. (5) din Ordinul M.E.N.C.Ş. nr. 5080/2016 şi recomandă emiterea unei circulare către toate inspectoratele şcolare din ţară, în sens
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

fd84ec1f2e442bee7a7ad73dba7bceb2fdef05f5c8e0850d0658e19f1b6aa3d8