Vezi raport RO

xperiențelor de discriminare Rezultatele privind discriminarea în ceea ce privește accesul la sănătate arată că, în medie, aceasta este în cea mai mare parte resimţită de respondenții romi (8%), în România (12%). Raportarea discriminării O privire la nivelul statelor membre relevă unele diferențe de gen relativ proeminente. În unele țări, femeile victime ale discriminării raportează mai des decât bărbații, însă în Româ- nia (bărbați: 14%, femei: 8%) și Republica Cehă (bărbați: 18%, femei: 13%), bărbații rapor- tează mai des. Extinderea profilului etnic perceput printre cei opriți de poliție O proporție relativ mare a respondenților care au fost opriți de poliție în cei cinci ani ante- riori sondajului consideră că acest lucru se întâmplă din cauza apartenentei la o minoritate etnică sau a faptului că este imigrant. În România, în rândul respondenților romi care au fost opriți, ratele profilului etnic perceput sunt mai mari decât media grupului agregat. 4 http://fra.europa.eu/en/publication/2017/eumidis-ii-main-results Raport de activitate 2017 69 2. A IV-a Opinie a Comitetului Consultativ al Convenției-cadru a CoE pentru Protecția Minorităților Naționale5 Ultimul raport GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) al Consiliului Europei (CoE) a fost publicat pe 16 februarie 2018. GRECO este un organism anticorupţie al Consiliului Europei care urmăreşte să aducă îm- bunătăţiri capacităţii statelor membre de a lupta împotriva corupţiei, prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. Constatările se bazează pe informațiile cuprinse în cel de-al Patrulea Raport de Stat, transmis de autorități la 1 februarie 2016, și pe informațiile obținute de Comitetul Con- sultativ din contactele guvernamentale și neguvernamentale în timpul vizitei la București, Cluj-Napoca, Suceava și Constanța în perioada 3-7 aprilie 2017. Din citirea celei de-a IV a Opinii rezultă că autoritățile din România au depus eforturi pentru promovarea culturii și educației minorităților, însă legislația existentă care reglementează diferite aspecte ale protecției minorităților naționale este disociată, fragmentată, plină de zone gri și deschisă interpretării contradictorii. Nu există încă o politică coerentă care să garanteze accesul la drepturile minorităților, iar respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale variază în funcție de condițiile locale și de bunăvoința autorităților municipale sau regionale. Raportul notează persistența atitudinilor negative și a prejudecăților împotriva romilor și a sentimentulului anti-maghiari. În pofida poziției hotărâte a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a hotărârilor judecătorești și declarațiilor autorităților, inciden- tele rasiste continuă să fie raportate. Prezentăm mai jos constatările și recomandările regăsite în raportul GRECO privind activi- tatea C.N.C.D.: ► Articolul 4 din Convenţia Cadru, evoluţia legislației și a politicilor privind minorită- țile naționale, alocă spaţiu prevenirii şi combaterii discriminării vorbind despre Consi- liul Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.), despre care menţionează că a fost înființat în anul 2000, a combătut în mod activ discriminarea, inițiind proceduri din proprie inițiativă, precum și investigând plângerile depuse de persoane fizice și juridice. 5 https://rm.coe.int/fourth-opinion-on-romania-adopted-on-22-june-2017/168078af76 70 Principiul inversării sarcinii probei în fața instanțelor și a C.N.C.D. a fost consolidat în martie 2013 printr-o lege care stipula că un reclamant „va trebui să prezinte fapte”, în loc de „dovadă, din care se poate presupune că a existat discriminare directă sau indirectă, iar pârâtul trebuie să dovedească faptul că faptele nu constituie discriminare.” ► Comitetul consultativ mai constată că valoarea amenzilor pe care C.N.C.D. le poate impune a crescut semnificativ la 30 000 de lei dacă victima este un individ și până la 100 000 lei în cazul în care victimele sunt un grup sau o comunitate. ► Raportul remarcă faptul că C.N.C.D. continuă să se bucure de sprijin public și pri- mește un număr substanțial de plângeri în fiecare an. Numărul plângerilor individuale a oscilat între 752 (în 2015) și 858 (în 2013) în ultimii cinci ani. În anul 2016, ultimul an pentru care cifrele sunt disponibile, C.N.C.D. a primit 842 de plângeri de discrimi- nare. Acuzațiile de discriminare pe criteriul etniei au fost formulate în 81 de plângeri, pe criteriul limbă în 25 de cazuri iar pe criteriul rasei în trei cazuri. C.N.C.D. a emis 111 amenzi, 53 avertismente și a făcut 44 de recomandări. Comitetul consultativ observă că aproximativ 86% din deciziile C.N.C.D., care au fost atacate în 2016, au fost menţinute de instanțele competente (cum ar fi instanțele de apel și ÎCCJ). În plus, trebuie remarcat faptul că instanțele au solicitat C.N.C.D. să formuleze puncte de vedere în aproximativ 750 de cazuri, în care a fost invocată o încălcare a principiului nediscriminării. ► GRECO îşi exprimă regretul faţă de faptul că C.N.C.D. funcționează exclusiv din biroul său central din București și nu are sprijin regional care să îi permită să aibă o viziune mai semnificativă în țară. ► Cu toate acestea, Comitetul consultativ observă cu îngrijorare că finanțarea pentru C.N.C.D. nu a crescut din 2009, având în 2016 valoarea de 5 914 000 lei. Finanțarea limitată de la bugetul de stat a obligat C.N.C.D. să se bazeze pe finanțarea extrabugetară, în principal din partea donatorilor străini, pentru activitățile de îmbunătăţire a conşti- entizării și instruire pe care le desfășoară pe lângă activitățile sale principale. În plus, constrângerile financiare au împiedicat C.N.C.D. să angajeze personal esențial pentru funcționarea sa. Din cele 89 de posturi ale C.N.C.D., doar 70 au fost finanțate în 2016, fiind numai 63 de angajați la sfârșitul anului 2016. ► Recomandări: Comitetul Consultativ solicită autorităților să continue să sprijine și să coopereze cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru a-i permite să-și îndeplinească eficient rolul. Totodată, Comitetul consultativ îndeamnă autoritățile să furnizeze Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării resursele financiare și umane adecvate pentru a-și putea îndeplini sarcinile în mod eficient și independent. ► În articolul 6 din Convenţia Cadru, toleranţă şi dialog intercultural, Comitetul con- sultativ salută eforturile depuse de C.N.C.D. pentru promovarea înțelegerii interetnice în societate. Eforturile autorităților de a promova cultura minorităților, educația și măsuri- le speciale luate pentru a facilita reprezentarea minorităților naționale în parlament sunt recunoscute și apreciate pe scară largă. ► În pofida acestor eforturi, există o percepție vizibilă a persistenţei xenofobiei și intoleranței îndreptate în special împotriva romilor și a antagonismului față de minoritatea maghiară. Comitetul consultativ observă cu profundă îngrijorare că, în pofida atitudinii Raport de activitate 2017 71  ferme a C.N.C.D., a hotărârilor judecătorești și declarațiilor autorităților, măsurile de combatere a incidentelor rasiste susținute de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) nu au diminuat numărul de cazuri xenofobe și acte rasiste în arena publică. ► Unele decizii ale C.N.C.D. au fost discutate pe scară largă în mass-media și în societa- te, contribuind la o mai bună înțelegere a problemelor de discriminare și a efectelor lor nocive asupra societății în ansamblu. Comitetul consultativ notează, în special, deciziile luate în 2016, care au impus amenzi : - comentatorilor Radio Zu pentru „glumele” rasiste în timpul meciului de fotbal dintre România și Congo, care „au creat o atmosferă ostilă, degradantă și umilitoare pentru poporul african” - unui ziar pentru publicarea de anunțuri umilitoare și discriminatorii la adresa romilor - unui spital din Cluj-Napoca pentru că nu a comunicat părintelui său un diagnostic pentru copilul minor într-o limbă pe care o cunosc - de asemenea, în 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menţi- nut decizia C.N.C.D. de a impune amendă președintelui Traian Băsescu pen- tru o declarație degradantă care aducea prejudicii imaginii romilor. ► Comitetul consultativ salută faptul că atât C.N.C.D., cât și instanțele judecătorești au luat măsuri pentru a combate discursurile de ură pe internet. În februarie 2012, C.N.C.D. a luat măsuri și a amendat un utilizator Facebook pentru „propaganda naționalistă, fiind în detrimentul demnității umane și creând o atmosferă degradantă, umilitoare și ofen- satoare”. Această decizie a fost ulterior menţinută de Tribunalul Județean Târgu Mureș în ianuarie 2013. ► Mai mult, este binevenit că, în 2013, s-au introdus modificări la Ordonanța nr. 137/2000, în vederea armonizării legislației naționale antidiscriminare cu prevederile Directivei Consiliului UE 2000/43/CE, prin transferarea sarcinii probei și limitarea do- meniului de aplicare al excepțiilor care nu trebuiau considerate discriminare. În cele din urmă, se menționează că Legea nr. 217/2015 a modificat și completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și venerarea persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și omenirii, denumită „legea anti-legionară”. 72 3. Raportul de țară al Comisiei Europene privind România6 Publicat pe 7 martie 2018, Raportul de ţară privind România menţionează că ţara noastră a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate. ► Nu au existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim și ega- lizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei. ► S-au realizat progrese limitate privind îmbunătățirea accesului la un învățământ ge- neral de calitate. A fost deja atins obiectivul național de reducere a numărului de per- soane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Cu toate acestea, în privința intensității cercetării și dezvoltării și a părăsirii timpurii a școlii, obiectivele nu sunt încă îndeplinite. ► După adoptarea în 2015 a Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și în urma progreselor constatate în anul următor, eforturile de continuare a punerii în aplicare au fost modeste în anul 2017. Acest lucru se reflectă în ratele ridicate de pără- sire timpurie a școlii, în accesul inegal la educație de calitate, inclusiv pentru romi, și în discrepanțele mari în ceea ce privește rezultatele școlare, toate aceste aspecte evidențiind persistența unor obstacole. ► În ciuda unor îmbunătățiri recente, ratele de participare la forța de muncă se situează mult sub mediile de la nivelul UE. Este vorba, în special, de femei, de persoanele în vârstă, de romi, de tineri și de persoanele cu handicap. ► Există o serie de dificultăți specifice legate de egalitatea de șanse. Inegalitatea de șanse persistă în învățământ, în sănătate, în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și la servicii și este prevalentă mai ales în zonele rurale. Acest lucru se datorează și precarității dialogului social. ► Romii se confruntă cu numeroase dezavantaje. În comparație cu restul populației, ei se confruntă cu o inegalitate de șanse și rate ale sărăciei extrem de ridicate, cu o rată scă- zută de ocupare a forței de muncă, cu un nivel slab de instruire, cu un nivel scăzut deaco- perire de către asigurările de sănătate și cu condiții precare de locuit. Persistă segregarea pe cartiere, evacuările forțate și discriminarea la locul de muncă. Cu toate că organismele specifice care se ocupă de situația romilor demonstrează o mai mare implicare, impac- tul acestora depinde de activitatea celorlalte instituții. Măsurile care vizează incluziunea romilor sunt susținute în principal de proiecte cu finanțare externă. O bună parte dintre acestea sunt abia la început. ► Persoanele cu handicap și copiii se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie.Multe persoane cu handicap părăsesc timpuriu școala și puține ajung în învățământul terțiar, ceea ce le scade șansele de angajare. 6 https://ec.europa.eu/info/publications/2018-european-semester-country-reports_en Raport de activitate 2017 73 4. Raportul International Amnesty 2017/20187 Raportul Amnesty International 2017/2018 prezintă situația drepturilor omului în România în anul 2017. Se reţine faptul că în martie, Senatul a respins un proiect de lege care solicita abrogarea unei părți din Legea 48/2002, prin care s-a înfiinţat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Proiectul de lege a fost propus de un fost deputat, care fusese amendat de or- ganism în 2016 pentru declarații homofobe. Discriminarea romilor Romii au fost în continuare supuşi discriminării. În februarie, Comisia Europeană a declarat că riscul de a trăi în sărăcie a fost de aproape trei ori mai mare pentru romi decât pentru restul populației. Dreptul la educație Noua legislație care vizează prevenirea, combaterea și interzicerea segregării în învățămân- tul primar și secundar a intrat în vigoare după adoptarea sa în decembrie 2016 de către Ministerul Educației Naționale. Două ordine ministeriale au stabilit o politică publică îm- potriva segregării în școli pe o gamă largă de motive, inclusiv origine etnică, dizabilitate și statute socio-economic al familiei și un plan de acțiune aferent care urmează să fie pus în aplicare până în octombrie. Drepturile LGBTI Decizia Senatului asupra unui referendum naţional privind posibila restricție a definiției constituționale a „familiei” de la „căsătorie între soți” la „căsătorie între un bărbat și o feme- ie „ a rămas în așteptare la sfârșitul anului. Coaliția pentru Familie - un grup de circa 30 de asociații și fundații - a promovat această restricție din 2016. Discriminarea persoanelor cu dizabilități Condițiile de viață în instituțiile de îngrijire socială și de psihiatrie pentru persoanele cu di- zabilități au rămas extrem de precare. Mecanismul de monitorizare prevăzut de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România în 2011, nu a fost pe deplin operațional la sfârșitul anului. 7 https://www.amnesty.org/en/documents/pol10/6700/2018/en/ 74 Violenţa împotriva femeilor În ciuda protecției legislative din ce în ce mai puternice, violența împotriva femeilor pe criterii de gen a rămas universală, inclusiv în România. În iulie, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor a recomandat extinderea legislației existente pentru a aborda toate formele de violență bazată pe gen, consolidarea accesului femeilor la justiție și căi de atac, colectarea datelor dezagregate și îmbunătățirea accesului la sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. În luna mai, CEDO a remarcat că, în ciuda legislației existente și a unei strategii naționale, guvernul nu şi-a asumat suficient angajamentul de a lua măsurile adecvate pentru a preveni și combate violența în familie. De asemenea, CEDO a criticat numărul limitat de adăposturi pentru femeile victime ale violenței domestice disponibile în întreaga țară. Raport de activitate 2017 75 Reprezentarea României la nivel internațional A ctivitatea de reprezentare la nivel internațional a Consiliului Naţional pentru Com- baterea Discriminării prin participare la întruniri, dezbateri și reuniuni interna- ţionale în domeniul nediscriminării Consiliul Naţional pentru Combaterea Dis- criminării a continuat, şi în cursul anului 2017, consolidarea raporturilor de cooperare cu organisme şi autorităţi similare, în cadrul dialogurilor bilaterale, regionale sau internaţio- nale. Prezenţa reprezentanţilor instituţiei, în plan internaţional, la întruniri, dezbateri şi reuniuni internaţionale, a contribuit la mediatizarea activităţii C.N.C.D. dar şi la creşterea vizibilităţii acesteia, îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile similare din ţările europene, precum şi la stabilirea unor noi legături de colaborare. Dintre evenimentele organizate în anul 2017, la nivel internaţional, vă prezentăm alăturat câteva dintre acestea: În perioada 26 – 27 ianuarie 2017 a avut loc, la Chișinău, prima sedință consultativă organizată de CPEDAE Moldova cu reprezentanții C.N.C.D. cu privire la discriminarea prin asociere a copiilor nevaccinați, pe criteriu de opinie a părinților. La ședință au participat, din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, președintele instituției, directorul Direcției Juridice și directorul de Cabinet, conform invi- tației lansate de CEPEDAE. S-au expus de către reprezentanții CPEDAE problemele apărute cu privire la discriminarea prin asociere a copiilor nevaccinați, pe criteriu de opinie a părinților și a cazurilor concrete cu care s-au confruntat în ultima perioadă, respectiv refuzul unor unități de învățământ de a primi copiii ce nu prezentau dovada vaccinării. În cadrul discuțiilor, reprezentanții C.N.C.D. au oferit exemple din România cu privire la această problemă dar și a modalității în care s-a soluționat aceasta. S-a analizat în paralel, leg