Raportul anual al Consiliului Fiscal

În concluzie, în 2023, creșterea economică de 2,1% s-a suprapus unei rate reale a dobânzii negative (- 7,3%), fapt ce a condus la o valoare negativă a coeficientului λt și, implicit, la un impact favorabil asupra dinamicii datoriei publice exprimate ca procent în PIB. Ecartul pozitiv dintre rata de creștere economică și rata reală a dobânzii a contracarat în mare parte efectul deficitului bugetar, permițând ținerea sub control a datoriei publice. Însă, experiența anului 2020, când acest ecart s-a inversat brusc, rezultând într-o creștere semnificativă a gradului de îndatorare, îndeamnă la prudență în gestiunea bugetului și a nivelului datoriei publice.

Graficul 32: Contribuții la modificarea ponderii datoriei publice în PIB în perioada 2009-2023

                 50%                                                                                        15%

45% 10%

40% 5% % din PIB

% din PIB 35% 0% 30%

-5% 25%

                 20%                                                                                        -10%
                       2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
                        Deficitul primar                            Rata reală a creșterii economice
                        Rata reală a dobânzii                       Ajustări stoc-flux
                        Ponderea datoriei publice în PIB (stânga)

Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Analizând nivelul datoriei publice la finalul anului 2023 (48,8% din PIB), trebuie remarcat că aceasta s-a menținut peste pragul de alertă de 45% din PIB, stabilit de LRFB, fiind necesar ca MF să prezinte un raport privind justificarea creșterii datoriei publice și propuneri pentru menținerea sa la un nivel sustenabil. Justificarea nu reprezintă o problemă în condițiile în care, pe fondul pandemiei COVID-19, ponderea datoriei publice în PIB a crescut cu 11,6 pp în 2020, față de 2019, și cu 1,8 pp în 2021, față de 2020, dar semnalul de alertă are relevanță având în vedere deficitul structural mare. În prezent, conform unei informări privind evoluția datoriei publice, publicată pe site-ul MF75, pentru menținerea ponderii datoriei publice în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere stimularea potențialului de creștere economică printr-o majorare a ponderii cheltuielilor cu investițiile în PIB, susținută de accesarea fondurilor europene din CFM, respectiv, de implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR.

75 https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Informprivindevdatpubluna022024.pdf

83