Raportul anual al Consiliului Fiscal

Graficul 33: Soldul primar în țările din UE, în 2022 și 2023 (% din PIB, standarde ESA 2010)

6

4

2

0

-2

-4 -4.6 -4.8 -6 România

Ungaria Germania Cehia

Bulgaria

Lituania Finlanda Polonia

Austria

Spania Luxemburg

Irlanda

Danemarca Belgia Malta

Italia Estonia

Portugalia Franța Slovacia

Slovenia Letonia

Suedia

Grecia

                                                                                                                                                                                                                                                                                         Cipru
                                                                                                                                                                                                                   Țările de Jos
                                                                                                                                                                                                                                   Croația
                                                                                                                           2022                     2023

Sursa: Eurostat

Analiza evoluției datoriei publice din România a arătat că efectul creșterii economice, coroborat cu cel al ratei reale a dobânzii au ancorat ponderea datoriei publice în PIB, anulând în mare măsură sau chiar complet efectul deficitului primar în perioada 2021-2023. Perspectivele de viitor sunt însă nefavorabile în condițiile temperării ritmului de creștere economică și al unei posibile creșteri a ratei reale a dobânzii, având în vedere trendul dezinflaționist început în 2023 și menținerea dobânzilor de referință la un nivel înalt pe perioade mai lungi de timp. De asemenea, evenimentele adverse din ultimii ani au demonstrat că impactul unor șocuri severe suprapuse, cu riscuri care se pot materializa simultan, pot conduce la o creștere accelerată a datoriei publice ca urmare a inversării bruște a diferențialului dintre creșterea economică și rata reală a dobânzii. În plus, incertitudinile în ceea ce privește consolidarea fiscală mențin o presiune ridicată asupra soldului primar al bugetului. Deja, în prima parte a anului 2024, datele oficiale publicate de Eurostat76 , dar și datele MF77 , consemnează depășirea celui de al doilea prag de alertă stabilit de LRFB, de 50% din PIB. Conform LRFB, în situația în care ponderea datoriei publice în PIB se

încadrează în intervalul 50%-55%, Guvernul va prezenta și aplica un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Planul bugetar-structural pe care Guvernul trebuie să îl prezinte Comisiei Europene în septembrie 2024 și care are determinare principală în deficitul bugetar foarte mare va include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice.

O constrângere suplimentară este legată de dimensiunea ridicată a datoriei publice comparativ cu adâncimea sectorului financiar intern și de capacitatea limitată de absorbție a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară. Astfel, la finalul anului 2023, raportul datorie

76 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-22072024-ap 77 https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatguvconformUERo042024.pdf

84