Raportul anual al Consiliului Fiscal

                                           𝑑𝑡               𝑑𝑡−1 𝑝𝑏𝑡
                                              = (1 + 𝜆𝑡 ) ×      +    + 𝑠𝑓𝑎𝑡
                                           𝑦𝑡               𝑦𝑡−1   𝑦𝑡

unde 𝑑𝑡 este stocul datoriei publice în momentul 𝑡 , 𝑦𝑡 desemnează PIB nominal la momentul 𝑡 , 𝑝𝑏𝑡 reprezintă deficitul primar al perioadei 𝑡, 𝑠𝑓𝑎𝑡 – ajustările stoc-flux în perioada 𝑡, iar

1 + 𝑖𝑡 1 + 𝜆𝑡 = (1 + 𝜋𝑡 ) × (1 + 𝛾𝑡 )

unde 𝛾𝑡 – rata de creștere a PIB real în perioada 𝑡 , 𝑖𝑡 – rata nominală a dobânzii la momentul 𝑡, iar 𝜋𝑡 – inflația în perioada 𝑡 măsurată prin deflatorul PIB.

În esență, relația ne arată faptul că ponderea datoriei publice în PIB la momentul 𝑡 depinde de ponderea din perioada precedentă multiplicată cu diferența dintre rata reală a dobânzii și rata reală a creșterii economice, la care se adaugă deficitul primar al BGC exprimat ca procent din PIB. În condițiile unei rate de creștere economică superioare ratei reale a dobânzii la datoria publică, ponderea datoriei publice în PIB va avea o tendință de scădere, iar dacă rata de creștere economică este mai mică decât rata reală a dobânzii, ponderea datoriei publice va avea o tendință de creștere, dinamica efectivă depinzând de semnul și valoarea soldului bugetar primar. Astfel, coeficientul 𝜆𝑡 poate fi interpretat ca rată reală a dobânzii ajustată cu creșterea economică.

Anul 2023 a consemnat o creștere moderată (+1,3 pp) a ponderii datoriei publice în PIB (vezi Graficul 32). Utilizând ecuația de dinamică prezentată anterior, se constată că deficitul primar ridicat este principalul factor care a acționat în sensul majorării ponderii datoriei publice în PIB (+4,6 pp), la care se adaugă și efectul ajustării stoc-flux (+0,7 pp)74. Ceilalți factori au contrabalansat parțial efectul deficitului primar și al ajustării stoc-flux: creșterea economică reală (cu un efect de -0,9 pp, în diminuare față de anul anterior ca urmare a temperării dinamicii PIB real) și rata reală a dobânzii (cu un efect de -3 pp, la rândul său în diminuare față de anul anterior pe fondul reducerii inflației și a deflatorului PIB). Trebuie menționat că România a înregistrat atât în 2022, cât și în 2023, cel mai mare deficit primar din rândul statelor membre UE (vezi Graficul 33). Mai mult, România a redus deficitul primar cu numai 0,2 pp în 2023 (de la 4,8% din PIB în 2022, la 4,6% din PIB), acesta fiind al doilea cel mai mic pas de ajustare în rândul statelor membre UE care au înregistrat deficit primar.

Guide to Public Debt Dynamics, Fiscal Sustainability, and Cyclical Adjustment of Budgetary Aggregates”, IMF Technical report, disponibil online: https://www.imf.org/external/pubs/ft/tnm/2010/tnm1002.pdf. 74 În ceea ce privește ajustarea stoc-flux, aceasta a avut o contribuție de dimensiuni reduse în direcția creșterii ponderii datoriei publice în PIB care este rezultatul mai multor factori cu impact semnificativ, care au acționat în sensuri contrare. Astfel, creșterea rezervelor de lichidități disponibile în Trezoreria Statului, plățile în avans pentru achizițiile militare, deprecierea monedei naționale, veniturile de încasat care privesc, în special, creanțele privind impozitele și contribuțiile sociale, sumele plătite, respectiv sumele împrumutate de Guvern pentru finanțarea proiectelor din fonduri UE, dar nerambursate încă, au fost principalii factori care au condus la creșterea datoriei publice. Efectul lor a fost parțial contrabalansat de superdividendele plătite de companiile de stat, de diferențele de înregistrare a dobânzii pentru titlurile de stat cu prime de emisiune sau discount, precum și de alte sume de plătit care privesc, în special, bunuri și servicii achiziționate, dar neplătite încă, decizii judecătorești cu efect retroactiv, fonduri europene primite de la UE, dar neplătite beneficiarilor

primari, și rambursări de taxe nedecontate.

82