Raportul anual al Consiliului Fiscal

au crescut cu circa 3,6 pp și, respectiv, 3,5 pp, în comparație cu emisiunile cu scadențe similare lansate în ianuarie 2022. Diferența poate fi atribuită faptului că, între ianuarie 2022 și ianuarie 2023, în condițiile creșterii inflației, Rezerva Federală a înăsprit dobânda de referință cu circa 4,25 pp. În euro, au fost lansate două emisiuni în luna septembrie 2023, cu maturități de 5 și 10 ani și o valoare cumulată de 3,75 mld. de euro, în scădere cu circa 3 mld. de euro față de anul precedent. Randamentele asociate celor două emisiuni au fost de 5,5% și, respectiv, 6,375%. Din perspectiva costului de finanțare, maturitățile emisiunilor în euro din 2023 nu sunt comparabile cu cele lansate în septembrie 2022, care aveau maturități de 4 ani (randament de 5%), respectiv, 7 ani (randament de 6,625%).

Valoarea titlurilor de stat în monedă națională, emise pe piața internă, a fost de circa 116,9 mld. de lei în 2023, în creștere cu circa 81,9% față de anul 202272. Suplimentar, pe piața internă au fost și 4 emisiuni denominate în euro, prin care s-a atras o finanțare, echivalent monedă națională, de circa 5,3 mld. de lei. În ceea ce privește structura pe scadențe a titlurilor de stat în monedă națională, emise pe piața internă în anul 2023, se constată o majorare, atât a emisiunilor pe termen scurt, cu scadențe de până la 1 an, cât și a emisiunilor de obligațiuni cu scadențe peste 10 ani. Astfel, certificatele de trezorerie cu scadența de până la 1 an au reprezentat 15,4% din valoarea împrumuturilor noi contractate în 2023, în creștere cu circa 8,6 pp față de anul precedent. Se poate observa că ponderea finanțării pe termene mai lungi s-a majorat semnificativ față de perioada 2009-2012 (ponderea certificatelor de trezorerie cu scadența de până la 1 an fiind de 65% în anul 2009). Obligațiunile cu scadența cuprinsă între 1 și 5 ani au reprezentat 23,7% din valoarea împrumuturilor noi contractate în 2023 (în scădere față de nivelul de 26,8% din anul 2022), cele cu maturități între 5 și 10 ani au avut o pondere de 40,7% (în scădere față de nivelul de 52,7%,

consemnat în 2022), iar cele cu scadența peste 10 ani au avut o pondere de 20,2% (o creștere cu 6,5 pp față de anul 2022). Prin urmare, maturitatea medie reziduală a titlurilor de stat în monedă națională nou emise pe piața internă a scăzut la 6,6 ani în 2023, de la 7 ani în 2022. Tendința de diminuare ușoară a maturității poate fi explicată de tensiunile ce au marcat execuția bugetară din 2023, depășirea țintei de deficit din bugetul inițial conducând la trei revizuiri ale necesarului de finanțare pe parcursul anului.

Raportul dintre valoarea ofertelor depuse și sumele adjudecate pentru titlurile de stat emise în monedă națională (engl. bid-to-cover ratio) a scăzut marginal (de la 1,55 în 2022, la 1,50 în 2023), reflectând menținerea unei cereri consistente pentru titlurile de stat. Scăderea a fost mai pronunțată pentru scadențele pe termen scurt (raportul pentru certificatele de trezorerie a scăzut de la 1,58 în 2022, la 1,39 în 2023) și pentru obligațiunile cu maturități peste 12 ani (raportul a scăzut de la 1,73 în 2022, la 1,62 în 2023).

Evoluția datoriei publice, din perspectiva exprimării acesteia ca procent în PIB, poate fi analizată pornind de la următoarea relație73, derivată din identitatea bugetară:

72 Creșterea accelerată a finanțărilor pe plan intern a fost determinată, în principal, de creșterea semnificativă a necesarului de finanțare, de la 150 de mld. lei în 2022, la 205 mld. lei în 2023, dar și de diminuarea valorii emisiunilor de obligațiuni pe piețele externe cu circa 26,7% față de anul 2022. 73 Cafiso, G. (2012), „A guide to public debt equations”, disponibil online: http://papers.ssrn. com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1975710. Un model relativ similar este prezentat și de Escolano, J. (2010), „A Practical

81