Raportul anual al Consiliului Fiscal

cheltuielilor cu dobânzile în PIB a scăzut de la 2,1% la 1,9%, în contextul creșterii cu 14,6% a PIB nominal. Execuția efectivă a acestui capitol de cheltuieli s-a situat cu aproape 1,5 mld. de lei peste proiecția din bugetul inițial.

Dobânda medie plătită în contul datoriei publice67, conform metodologiei naționale, a avut o evoluție descendentă, reducându-se de la 4,2% în 2022, la 3,7% în 2023, după o creștere cu 1,1 pp în 2022. Trendul descendent a fost determinat de încheierea ciclului de creștere a dobânzilor de referință și de scăderea ușoară a randamentelor obligațiunilor, mai ales în a doua parte a anului, în condițiile consolidării dezinflației.

Din perspectiva metodologiei ESA 2010, cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere mai amplă față de anul anterior (+11,4 mld. de lei, reprezentând +55,2%), în comparație cu metodologia națională. Diferența de variație a cheltuielilor cu dobânzile între cele două metodologii poate fi explicată de tratamentul diferit al discount-urilor68 și primelor de emisiune69. Astfel, conform metodologiei naționale, acestea sunt înregistrate integral în valoarea cheltuielilor cu dobânzile, iar în metodologia ESA sunt amortizate treptat pe parcursul întregii durate de viață a împrumutului.

Costul atragerii de noi împrumuturi în monedă națională (vezi Graficul 31) a cunoscut o serie de evoluții pozitive în perioada 2014-2016, pe fondul includerii, începând cu luna iulie 2014, a obligațiunilor emise de statul român în calculul seriei de indici GBI-EM Global Diversified, al prelungirii maturității medii a datoriei publice, al măsurilor de relaxare a politicii monetare adoptate de BNR, al obținerii rating-ului BBB- din partea agenției Standard & Poor’s în mai 201470 și al unei lichidități excedentare pe piețele financiare. Însă, începând cu anul 2017, s-a constatat o inversare a acestui trend manifestată printr-o creștere a costului atragerii de împrumuturi noi în monedă națională, traiectoria ascendentă accentuându-se considerabil în cursul anului 2018 pe fondul creșterii puternice a inflației. Anul 2019 a marcat o ușoară reducere (situată între 0,1 și 0,4 pp) a costului atragerii de împrumuturi noi în monedă națională pentru majoritatea maturităților considerate, tendință manifestată și în 2020, reducerile fiind în medie de 0,5 pp. În 2020, reducerea dobânzilor a fost influențată semnificativ de politicile monetare implementate de băncile centrale, reflectate, în special, prin diminuarea semnificativă a dobânzilor de

referință, injectarea de lichiditate în sistemul bancar și achiziții de active. În anul 2021 s-a consemnat o nouă diminuare a costului atragerii de resurse în monedă națională, pentru majoritatea maturităților considerate, în medie cu 0,5 pp, cele mai mari reduceri (cu 1 pp) fiind înregistrate pentru maturitățile de 6 și 12 luni, în timp ce costul a crescut cu circa 0,5 pp pentru maturitățile de 5 și 10 ani. În ultimul trimestrul al anului 2021, pe fondul creșterii inflației, banca centrală a operat două majorări succesive

67 Calculată ca raport între cheltuielile cu dobânzile din anul curent și soldul datoriei publice de la finalul anului precedent. 68 Discount-ul reprezintă diferența dintre prețul unui titlu de stat la emisiune și valoarea sa nominală, dacă prețul este mai mic decât valoarea nominală. Discount-uri la valoarea nominală a titlurilor de stat se acordă la redeschiderea unor emisiuni mai vechi, care au asociate randamente mai mici decât randamentul de piață din momentul redeschiderii, pentru a egaliza randamentul de piață. 69 Prima este diferența dintre prețul unui titlu de stat la emisiune și valoarea sa nominală, dacă prețul este mai mare decât valoarea nominală. 70 Unii investitori au restricții în a investi în titluri de datorie ale unor țări care nu sunt încadrate în categoria celor

recomandate pentru investiții.

79