Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.6. Datoria publică Datoria publică, măsurată conform metodologiei europene ESA 2010, a crescut cu 118,1 mld. de lei (+17,7%) în 2023 față de anul precedent, iar ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 1,3 pp, de la 47,5% la 48,8%. Din perspectiva metodologiei naționale63, datoria publică a crescut cu circa 130,9 mld. de lei (+15,9%). În condițiile creșterii mai reduse a PIB nominal, ponderea sa în PIB a crescut cu 0,7 pp, de la 58,8% în 2022, la 59,5% în 2023. Traiectoria ușor ascendentă a datoriei publice a fost determinată de menținerea unui deficit bugetar ridicat.

În ceea ce privește structura datoriei publice 64 , ponderea datoriei administrației publice centrale a crescut marginal în anul 2023 (97,8% din total, față de 97,5% în anul anterior), în detrimentul datoriei publice locale (2,2% din total, față de 2,5% în anul anterior). Obligațiunile de stat și-au menținut poziția de principal instrument al datoriei publice guvernamentale, cumulând 34,3% din total (față de 33,6% în 2022), fiind urmate de euroobligațiuni cu 31,8% (față de 31,3% în 2022), împrumuturi de stat (15,5%, față de 16,9% în 2022), titluri de stat destinate populației (3,7%, în comparație cu 3,4% în 2022) și certificate de trezorerie (0,8%, în comparație cu 0,6% în 2022), în timp ce împrumuturile din contul general al Trezoreriei Statului s-au diminuat ușor (12,6%, față de 13,1% în 2022). Structura pe valute relevă o creștere marginală a ponderii aferente împrumuturilor în monedă națională de la 55,1% în 2022, la 56,3% în 2023, dar și a ponderii împrumuturilor contractate în dolari americani, care a crescut de la 7,0% în 2022, la 7,3% în 2023, respectiv, o contractare a ponderii datoriei în euro de la 37,6% în 2022, la 36,3% în 2023.

În anul 2023, necesarul brut de finanțare, format din nivelul deficitului bugetar, refinanțări, rambursări de rate de capital și prefinanțări pentru anul următor, a fost de 12,8% din PIB (circa 205 mld. de lei), în creștere față de 10,6% din PIB în anul 2022 (circa 150 de mld. de lei)65. Creșterea a fost determinată de majorarea cu circa 39% a refinanțărilor și rambursărilor de rate de capital (95,8 mld. de lei în 2023, în comparație cu 69,2 mld. de lei în 2022), de crearea unui buffer de circa 19,2 mld. de lei pentru prefinanțarea necesităților pentru 2024 și de o creștere cu 11% a finanțării deficitului bugetului general consolidat (89,9 mld. de lei în 2023, față de 81 mld. de lei în 2022). De menționat că, în 2023, în condițiile depășirii țintei de deficit stabilite în buget, necesarul de finanțare a fost revizuit de trei ori, de la 160 mld. de lei, valoarea planificată inițial, la 205 mld. de lei.

Cheltuielile cu dobânzile, în standarde cash, au înregistrat, în anul 2023, o majorare de aproape 1,5 mld. de lei (+5,2%) față de anul precedent. Această dinamică survine, pe de o parte, pe fondul unei creșteri accelerate a stocului de datorie publică în ultimii ani (+31,7% în 2020, +18% în 2021, +18% în 2022 și +15,9% în 202366), și, pe de altă parte, pe fondul menținerii unor rate ridicate ale dobânzii. Ponderea

63 Datoria publică, potrivit metodologiei naționale, include, în plus față de cea conform metodologiei europene, datoria garantată de Guvern, rambursată din sursele proprii ale beneficiarilor de garanție, precum și împrumuturile din contul general al Trezoreriei Statului. 64 Conform metodologiei naționale, informațiile fiind disponibile pe site-ul MF. 65 Conform Rapoartelor privind datoria publică, disponibile pe site-ul MF. 66 Din perspectiva metodologiei naționale.

78