Raportul anual al Consiliului Fiscal

urgente. Fondul de rezervă se poate constitui ca un fond separat de buget (extrabugetar) sau ca o componentă integrată în buget, fiind întâlnit în marea majoritate a țărilor OCDE 55 . Oportunitatea fondului de rezervă este confirmată de literatura de specialitate privind programarea bugetară care, totodată, subliniază necesitatea identificării unui echilibru privind dimensiunea unui astfel de fond. Prin urmare, un nivel prea scăzut al fondului de rezervă ar putea fi insuficient pentru a acoperi în mod operativ cheltuielile neprevăzute, în timp ce supradimensionarea acestuia ar putea conferi o autoritate prea mare Executivului în angajarea unor cheltuieli în exces, fără aprobarea Parlamentului.

Cadrul legal oferit de Legea nr. 500/2002 precizează însă doar generic tipul de alocări permise din fondul de rezervă (respectiv pentru situații „neprevăzute sau urgente”), fără a stabili explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă sau cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spațiu pentru alocări discreționare și netransparente. În acest sens, Consiliul Fiscal notează lipsa de transparență a destinației alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de stabilire a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară și lipsa unui control din partea Parlamentului. Astfel, având în vedere evoluția din ultimii ani a sumelor cheltuite din acest fond care nu sunt destinate unor situații urgente sau neprevăzute, Consiliul Fiscal pledează ferm pentru modificarea legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă, în sensul stabilirii unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, exclusiv pentru situații imprevizibile sau urgente, care nu pot fi prevăzute în procesul de stabilire a alocărilor bugetare.

Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. Spre deosebire de destinațiile posibile ale alocărilor din fondul de rezervă bugetară, care lasă loc de interpretări, în cazul fondului de intervenție acestea sunt clar precizate în textul de lege, oportunitatea existenței unui astfel de fond fiind justificată. Pe parcursul unui an, acest fond poate fi majorat cu sume din fondul de rezervă, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.

Prezenta secțiune din raport studiază utilizarea celor două fonduri pe parcursul anului 2023, pe baza hotărârilor de Guvern publicate în Monitorul Oficial al României, prin care se alocă sume pe ordonatori de credite și destinații.

Într-un mediu internațional tot mai complicat, marcat de tensiuni economice, politice și geopolitice, problema cea mai acută a României în 2023 a fost reprezentată de deficitul bugetar56. În încercarea de a ține sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat o serie de măsuri57 care au transformat fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) într-un instrument discreționar prin care autoritățile aveau posibilitatea de a ajusta bugetul general consolidat fără a mai fi nevoite să apeleze la rectificări

55 OCDE. 2020. Government at a Glance: Latin America and the Caribbean 2020, disponibil la https://www.oecd- ilibrary.org/governance/government-at-a-glance-latin-america-and-the-caribbean-2020_13130fbb-en 56 https://www.consiliulfiscal.ro/Opinie_CF_buget_2024_f.pdf 57 Precum OUG nr. 90/2023 prin care se urmărea limitarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile și a celor cu investițiile, din ultimele două luni ale anului, la nivelul mediei ianuarie-septembrie 2023.

70