Raportul anual al Consiliului Fiscal

din Ucraina reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, inflația ridicată a erodat semnificativ puterea de cumpărare, cu efecte semnificative asupra persoanelor cu venituri reduse, iar impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente de criză. Astfel, consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poată face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare.

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 1,1 mld. lei), au crescut în anul 2023 cu 13,3% (+61,2 mld. lei), față de anul precedent, susținute de dinamica pozitivă a PIB nominal (pe fondul unui deflator de 12,2%) și a indicatorilor pieței muncii (creștere a numărului mediu de salariați cu 1,1% și a câștigului salarial mediu brut cu 13,8%), de măsurile de politică fiscală adoptate (cu un impact estimat de MF la 6,9 mld. lei) și de creșterea absorbției fondurilor europene alocate României prin CFM și PNRR. Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 520,3 mld. lei (reprezentând circa 32,4% din PIB), care consemnează o scădere cu 0,4 pp față de nivelul de 32,8% din PIB înregistrat în anul 2022.

Veniturile fiscale au înregistrat scăderi ale ponderii în PIB la nivelul majorității agregatelor componente (impozit pe profit -0,1 pp; TVA -0,2 pp; accize -0,2 pp; alte impozite și taxe pe bunuri și servicii -0,3 pp) cu excepția impozitului pe salarii si venit (+0,1 pp). Diminuări ale ponderii în PIB s-au înregistrat și în cazul contribuțiilor de asigurări (-0,1 pp) și al veniturilor nefiscale (-0,2 pp), aceste efecte negative fiind contrabalansate parțial de evoluția sumelor primite de la UE (aproape +0,8 pp) care reflectă majorarea sumelor aferente CFM 2014-2020 cu 9,3 mld. lei, a sumelor aferente CFM 2021-2027 cu 7,7 mld. lei și a asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR cu 1,7 mld. lei.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate efectiv în anul 2023, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au consemnat o nerealizare substanțială de 18,5 mld. lei (reprezentând aproape -1,2 pp din PIB). Neîndeplinirea nivelului programat s-a regăsit la nivelul tuturor categoriilor principale de venituri, după cum urmează: venituri fiscale (-7,8 mld. lei, -0,5 pp din PIB), contribuții de asigurări (-3,8 mld. lei, -0,2 pp din PIB, deși evoluția fondului brut de salarii din economie a depășit estimările de la momentul elaborării bugetului inițial), venituri nefiscale (-3,3 mld. lei, -0,2 pp din PIB) și sume primite de la UE (-3,6 mld. lei, -0,2 pp din PIB). Trebuie menționat că veniturile proiectate în bugetul inițial includeau și sume în cuantum de 8,7 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, regăsite la nivelul contribuțiilor de asigurări și al unor venituri fiscale.

În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (- 0,6 pp,), impozit pe profit (-0,3 pp), impozite și taxe pe proprietate (-0,2 pp, având în vedere că măsura de majorare a impozitelor pe proprietate, luată în calcul la elaborarea bugetului inițial, a fost ulterior amânată) și accize (-0,1 pp), dinamica acestora fiind contrabalansată parțial de încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,4 pp) și impozit pe salarii și venit (+0,2 pp). În ceea ce privește

45