Raportul anual al Consiliului Fiscal

fiscal stimulativ. Accentuarea deficitului bugetar a fost determinată atât de supraestimarea veniturilor bugetare (în special, pe seama considerării ex ante a unor sume suplimentare estimate a fi obținute din ameliorarea dorită a eficienței colectării), cât și de alocarea unor resurse insuficiente pentru unele categorii de cheltuieli (în special, cele cu bunuri și servicii, dobânzi și asistență socială). În plus, erodarea puterii de cumpărare, determinată de inflația ridicată, a creat premisele declanșării unor conflicte de muncă care au condus la adoptarea unor decizii de creștere a salariilor în sectorul public, cu implicații negative asupra agregatului de cheltuieli de personal.

Construcția bugetară pentru anul 2024 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, fiind proiectată o traiectorie de revenire sub pragul de 3% din PIB începând cu anul 2027. Această evoluție este compatibilă, potrivit MF, cu o reducere a deficitului structural cu 3,1 pp până în anul 202737. În anul 2024, în viziunea MF, procesul de consolidare va fi susținut, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli de măsurile incuse în Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung nr. 296/2023. Pe partea de venituri, cele mai importante măsuri vizează: (i) instituirea unui impozit minim pe cifra de afaceri; (ii) instituirea unui impozit suplimentar pentru instituțiile de credit; (iii) instituirea unui impozit suplimentar pentru operatorii din industria de petrol și gaze naturale; (iv) creșterea impozitării pe veniturile microîntreprinderilor; (v) eliminarea cotelor reduse de TVA la o serie de servicii și produse; (vi) actualizarea valorii accizelor pentru produsele de tutun și cele cu alcool și introducerea unei accize pe băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat; (vii) impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de

valoare mare; (viii) restrângerea facilităților fiscale din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT; (ix) restrângerea deducerilor la plata CASS pentru activitățile independente și reținerea CASS pentru tichetele de masă și de vacanță. Pe partea de cheltuieli, principalele măsuri vizează: (i) desființarea posturilor vacante din instituțiile publice și reducerea posturilor de conducere; (ii) comasarea unor instituții publice; (iii) restrângerea acordării indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță; (iv) alte măsuri de restrângere a cheltuielilor în companiile și regiile de stat. În ceea ce privește consolidarea bugetară pe termen mediu, aceasta este proiectată să se realizeze exclusiv pe seama cheltuielilor bugetare. CF a subliniat, în analiza sa privind proiectul de buget pentru 2024, că ținta programată nu este plauzibilă și că este probabil, admițând că nu se va recurge la tăierea drastică a cheltuielilor de capital, ca deficitul să se situeze în jurul valorii de 6,4% din PIB. După examinarea execuției bugetare la 6 luni și a altor date, CF apreciază că, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal- bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din

PIB.

În analizele sale, CF a semnalat în mod repetat situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, caracterizată de insuficiența veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile, precum și printr-un nivel înalt al deficitului structural și al deficitelor externe. Consolidarea bugetară este imperios necesară, dar CF a atras atenția că această consolidare nu poate fi realizată exclusiv pe latura cheltuielilor, deoarece domenii critice (precum sănătatea publică și educația) sunt în mod cronic sub-finanțate, conflictul militar

37 Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2024 și proiecția acesteia pe anii 2025-2027, al Ministerului Finanțelor.

44