Raportul anual al Consiliului Fiscal

                                            Tabelul 2: Plafoane nominale ale soldului BGC,
                                           cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal
                                                                       Legea nr. 360/2022
                                                                                            din care:
                                                            Soldul         Cheltuieli       Cheltuieli
                                                             BGC            totale*            de
                                                                                            personal
                                      mil. lei             -68,292.4       536,824.5        127,628.3
                                      % din PIB
                                                            -4.40%           34.6%            8.2%
                                      proiect buget
                                      % din PIB

                                                            -4.25%           33.4%            7.9%
                                      execuție
*Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori
Sursa: MF, Eurostat

Astfel, chiar dacă în 2023 nu au mai fost adoptate rectificări bugetare și, implicit, nici majorări ale plafoanelor stabilite inițial, execuția bugetară a anului 2023 confirmă, similar anilor anteriori, persistența unor slăbiciuni majore în construcția bugetelor publice în România, precum și caracterul puțin constrângător al plafoanelor și regulilor fiscale, care pot fi eludate cu ușurință, limitând rolul pe care acestea ar trebui să îl joace în orientarea politicii fiscal-bugetare.

4. Execuția bugetară

Rezultatele execuției bugetare pe anul 2023 (inclusiv schema swap) indică un deficit de 89,9 mld. lei, conform metodologiei naționale, cu 21,6 mld. lei peste nivelul țintei asumate în bugetul inițial (68,3 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a înregistrat un nivel superior celui programat (5,6% comparativ cu 4,4%). Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 6,6% din PIB, ecartul față de nivelul proiectat în bugetul inițial (4,4% din PIB) fiind și mai mare în acest caz.

Diferența semnificativă dintre deficitul conform metodologiei ESA și cel conform metodologiei cash a fost determinată, în sensul creșterii deficitului ESA, în principal de următoarele elemente: arierate ale bugetului general consolidat, cel mai probabil ca urmare a adoptării măsurilor de limitare a cheltuielilor publice care au avut mai degrabă un efect de amânare a plăților (circa +9 mld. lei); sentințe judecătorești privind salariile magistraților (circa +8,1 mld. lei); diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (circa +2,1 mld. lei); titluri ANRP emise și neachitate (circa +1,7 mld. lei). Aceste diferențe au fost parțial contrabalansate, în sensul diminuării ecartului dintre deficitul ESA și cel cash, de venituri reprezentând creanțe ce urmează să fie încasate în 2024 în valoare de circa 7 mld. lei, precum și de achiziții de echipament militar în valoare de circa 1,3 mld. lei. Spre deosebire de anul 2022, efectul schemei de compensare a facturilor la energie a avut un impact neglijabil asupra ecartului dintre deficitul cash și cel

ESA.

Execuția anului 2023 (exclusiv schema swap27) relevă o neîndeplinire semnificativă a țintelor de venituri stabilite în bugetul inițial, în timp ce, în cazul cheltuielilor, abaterea de la ținta inițială nu este atât de

27 În execuție aceasta a fost de 1.136,1 mil. lei, peste nivelul proiectat inițial (850 mil. lei).

35