Raportul anual al Consiliului Fiscal

grave ale construcției bugetare pentru acest an, asupra cărora atenționase și CF în opinia sa din decembrie 2022.

În data de 19 iunie 2024, Consiliul UE a concluzionat în mod oficial25 că acțiunile întreprinse de România ca urmare a recomandărilor făcute în 18 iunie 2021 nu au fost suficiente pentru a se încadra în traiectoria stabilită pentru reducerea deficitului bugetar până în 2024, efortul fiscal fiind mult mai redus în 2023, când cheltuielile publice au înregistrat o creștere foarte mare, în special pentru componentele asistență socială, dobânzi, bunuri și servicii, cheltuieli de capital, dar și măriri salariale în sectorul public urmare a hotărârilor judecătorești. Evoluția peste așteptări a PIB a alimentat o creștere semnificativă a veniturilor publice, creștere care însă a fost în cea mai mare parte direcționată către susținerea cheltuielilor publice crescute, și nu către consolidarea bugetară, cum ar fi fost normal și în concordanță cu recomandările CE. Prognoza de primăvară 2024 a CE plasează deficitul bugetar pentru anul 2024 la aproape 7% din PIB (mai precis, 6,9%), pe fondul unei creșteri însemnate a cheltuielilor publice curente.

În mod uzual, evaluarea conformării cu regulile fiscale se face analizând eventualele modificări ale plafoanelor definite de Legea nr. 360/2022 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, prin derogări stabilite cu ocazia rectificărilor bugetare care ar fi trebuit adoptate pe parcursul anului. În lipsa rectificărilor, care au fost evitate prin transformarea fondului de rezervă într-un instrument de ajustare a bugetului, vor fi comparate plafoanele definite de Legea nr. 360/2022 cu valorile efective din execuția bugetară.

De notat că Legea nr. 360/2022 stabilea limita deficitului cash la 4,4% din PIB pentru 2023, corespunzător unui deficit în termeni ESA de 4,4% din PIB, egal cu ținta pentru anul 2023 specificată de recomandarea CE din luna iunie 2021 în cadrul PDE. Prin derogare de la prevederile art. 6, 7 și ale art. 26 alin. (3) din LRFB, Legea nr. 360/2022 nu prevedea calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu, precizându-se însă că ajustarea soldului structural se continua și în anul 2023, fiind estimat la -3,79% din PIB potențial, cu perspective de diminuare în 2024 (-2,71%), urmând a atinge nivelul de -3% în 202526.

În Tabelul 2 se prezintă limitele principalilor indicatori stabiliți prin Legea nr. 360/2022. Cifrele în italic reprezintă valorile indicatorilor ca procent din PIB recalculate cu date PIB actualizate (Eurostat, mai 2024), respectiv 1.605,6 mld. lei, față de 1.552,1 mld. lei (nivel estimat în bugetul inițial). Plafonul soldului BGC a fost depășit în execuție cu 21.610 mil. lei, deficitul pe anul 2023 înregistrând o valoare nominală de 89.902,4 mil. lei. Raportat la nivelul actualizat al PIB, deficitul a înregistrat o pondere de 5,6% față de limita de 4,25%. Și plafonul pentru cheltuielile de personal a fost depășit cu aproape 4%, acestea înregistrând o valoare de 132.695,5 mil. lei față de limita de 127.628,3 mil. lei. Având în vedere nivelul actualizat al PIB, cheltuielile de personal au reprezentat 8,26% în raport cu plafonul de 7,9%.

25 https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j4nvhdfdk3hydzq_j9vvik7m1c3gyxp/vme95hgjzdvu 26 În Programul de Convergență 2023-2026, estimările pentru soldul structural erau -3,5% (2023), -2,2% (2024), -2,4% (2025) și -2,7% (2026).

34