Raportul anual al Consiliului Fiscal

Din punct de vedere al bugetului, prin prevederile OUG nr. 90/2023 se putea reduce deficitul bugetar cash, mai ales prin generarea de arierate (amânarea plății unor facturi, a titlurilor de plată emise de ANRP, a tranșelor aferente hotărârilor judecătorești executorii sau actelor administrative etc.), dar nu astfel încât să apropie semnificativ deficitul de ținta anului 2023 (catalogată drept nerealistă de CF în opinia sa privind proiectul de buget pe anul 2023). În metodologie ESA 2010 (conform căreia sunt stabilite țintele în cadrul procedurii de deficit excesiv), reducerea posibilă a deficitului prin efectul ordonanței menționate anterior era considerabil mai limitată și orice astfel de efect ar fi fost compensat de un impact simetric, respectiv o creștere a deficitului în anul 2024.

În aceste condiții, CF aprecia ca posibil un deficit cash în jur de 6% din PIB, în 2023, respectiv un deficit ESA mai mare – ambele depășind considerabil ținta de 4,4% din PIB. Neefectuarea unor cheltuieli militare ar fi putut ajuta limitarea deficitului cash, fără efect însă în metodologia europeană ESA 2010.

De asemenea, CF a subliniat că utilizarea fondului de rezervă bugetară, înlocuind de facto rectificările bugetare, poate crea un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Regulile fiscale în UE și practicile promovate de OCDE reclamă ca acest procedeu (OUG pentru modificarea bugetului, fără rectificare propriu-zisă) să nu se repete, transparența fiind una din cerințele esențiale pentru derularea politicilor publice și, în special, a celei fiscal-bugetare.

3. Conformarea cu regulile fiscale în procesul de programare bugetară

România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE) demarate anterior 23 declanșării clauzei de derogare temporară de la Pactul de Stabilitate și de Creștere (PSC), prin care regulile bugetare au fost suspendate în perioada 2020-2023 24 pentru a oferi statelor membre marja de manevră necesară implementării măsurilor adecvate gestionării situațiilor dificile generate de evoluția pandemiei, creșterea prețurilor energiei și războiul din Ucraina, cu consecințe bugetare importante.

În 18 iunie 2021, ținând seama de circumstanțele speciale, Consiliul UE a adoptat recomandarea din cadrul PDE care stabilea că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024, termenul pentru corectarea acestuia permițând un efort gradual și un echilibru între consolidarea bugetară și redresarea economică, evitând astfel șocuri majore în economie. Conform acestei recomandări, pentru a respecta termenul limită, România trebuia să parcurgă următoarea traiectorie de reducere graduală a deficitului bugetar ESA: 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în anul 2024. Dacă în anii 2021 și 2022 România a reușit să se încadreze în nivelurile stabilite pentru deficitul bugetar prin calendarul de consolidare fiscală, în anul 2023 s-a înregistrat un derapaj major de la ținta de 4,4%, înregistrându-se un deficit ESA de 6,6%, care evidențiază lacunele

23 Urmare a depășirii în anul 2019 a pragului de 3% din PIB, la recomandarea Comisiei din 4 martie 2020, Consiliul a decis în data de 3 aprilie 2020 aplicarea PDE României, cu recomandarea reducerii deficitului excesiv până în anul 2024. 24 În mai 2022, CE a prelungit cu încă un an activarea clauzei derogatorii care permite depășirea temporară a limitelor prevăzute în PSC, din cauza contextului economic incert creat de războiul din Ucraina.

33