Raportul anual al Consiliului Fiscal

alocări bugetare de circa 5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, rezultând o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB. ➢ Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta de 4,4%. ➢ CF a apreciat drept salutar dezideratul de a duce investițiile la peste 7% din PIB în 2023, având în vedere resursele europene disponibile. Însă, CF a atras atenția că volumul cheltuielilor de investiții care nu au finanțare nerambursabilă, în special componenta cheltuielilor de capital și componenta de împrumut a PNRR, exercită o constrângere suplimentară asupra bugetului public. ➢ Consolidarea bugetară pe termen mediu era previzionată să se realizeze preponderent pe seama

cheltuielilor bugetare, însă CF a ridicat semne de întrebare cu privire la realismul acestei abordări, apreciind că, în absența unor politici credibile care să aibă în vedere și creșterea veniturilor fiscale, balanța riscurilor era înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.

2. Măsurile privind restrângerea cheltuielilor publice

În 2023, Guvernul nu a apelat la rectificări bugetare propriu-zise, ci la o serie de măsuri extreme de limitare a cheltuielilor, utilizând un instrument sui generis, fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului – CF asimilând aceste măsuri unei rectificări în fapt21. OUG nr. 90/2023, privind limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni din 2023, exprima îngrijorarea față de evoluția deficitului bugetar în condițiile în care existau angajamente ale Guvernului și ținte aferente procedurii de deficit excesiv.

Astfel, în primele 9 luni ale anului 2023, deficitul bugetar ajunsese la 3,55% din PIB și se contura posibilitatea de a ajunge la circa 6,5% din PIB în termeni cash (conform evaluărilor CF), în lipsa unor acțiuni de corecție, având în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistență socială, dobânzi etc. față de cele proiectate și încasări inferioare celor din programarea bugetară. Întrucât măsuri de ordin fiscal nu puteau avea un efect semnificativ în intervalul rămas din 2023 (octombrie-decembrie), numai limitarea cheltuielilor ar fi putut să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.

În ceea ce privește setul de măsuri fiscale, promulgate sub forma Legii nr. 296/2023, CF a apreciat că, în ciuda controverselor, acesta reprezenta un pas în direcția realizării unui regim fiscal echitabil prin eliminarea de exceptări și portițe, respectiv, combaterea evaziunii fiscale. Totuși, impactul bugetar preconizat al acestor măsuri nu era suficient pentru diminuarea și menținerea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB. Astfel, în contextul unei execuții bugetare dificile și al unor condiții vitrege pe plan intern și internațional, CF a pledat pentru realism și prudență în construcțiile bugetare, pentru măsuri care să respecte regulile fiscale, să țină cont de criterii de transparență și bune practici.

21 https://consiliulfiscal.ro/Nota_ordonanta_cheltuieli_final.pdf

31