Raportul anual al Consiliului Fiscal

indicatorii bugetari și subminează rolul de orientare pe care o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget, aceasta rămânând tributară unor obiective pe termen scurt.

SFB pentru perioada 2023-2025 a stabilit pentru anul 2023 un deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,34 pp față de nivelul de 5,74% din PIB, estimat la acea dată pentru anul 202217. Exprimat în termeni ESA 2010, deficitul bugetar a fost estimat tot la 4,4% din PIB, în scădere cu 1,8 pp față de nivelul evaluat de MF pentru anul 2022, de 6,2% din PIB. Bugetul general consolidat pentru anul 2023 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică care a estimat o creștere în termeni reali a PIB de 2,8%, un deflator PIB de 8,2% și o rată medie anuală a inflației de 9,6%.

Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv (PDE) 18 , SFB proiecta revenirea și menținerea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 sub nivelul de referință de 3% din PIB începând cu anul 202419.

În opinia sa20 cu privire la Legea bugetului pe anul 2023, CF aprecia că proiectul de buget și SFB 2023- 2025 erau construite într-un context internațional extrem de complicat și complex, definit de consecințe economice și de securitate ale războiului din Ucraina, criza energetică generată de creșterea foarte mare a prețului relativ al energiei, inflația înaltă persistentă, înăsprirea condițiilor financiare pe piețe, o criză alimentară, fragmentarea sistemului economic global și regionalizarea lanțurilor de aprovizionare, precum și de efecte tot mai grave ale schimbărilor climatice. Dintre principalele aspecte menționate de CF enumerăm: ➢ Potrivit metodologiei cash, diminuarea deficitului bugetar la 4,4% avea loc în planificarea bugetară pentru anul 2023 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB. ➢ Factorii principali care influențau dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2023 au fost: cadrul macroeconomic, măsurile de politică fiscală adoptate,

cuantumul sumelor luate în considerare având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale (față de care CF a avut rezerve în a le include ex ante în proiecția bugetară, în virtutea principiului prudenței), proiectele PNRR. CF aprecia drept probabilă încasarea unor venituri mai mici, comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget, cu circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. ➢ Reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, era rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor, precum și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi, reducere contrabalansată parțial de majorarea substanțială a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri europene, în special cele aferente PNRR, și a cheltuielilor de capital. CF aprecia ca probabil un necesar suplimentar de

17 Execuția pe anul 2022 a indicat un deficit cash de 5,72% din PIB, pe baza datelor PIB publicate de Eurostat în aprilie 2023. 18 Declanșată în aprilie 2020, urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 19 Calendarul era stabilit de CE în cadrul PDE, în condițiile suspendării regulilor fiscale la nivelul UE în perioada 2021-2023. 20 https://consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf

30