Raportul anual al Consiliului Fiscal

22 În direcția adâncirii deficitului de cont curent a acționat balanța veniturilor primare, al cărei deficit a crescut cu 0,2 mld. de euro (de la 8,5 mld. de euro în 2022, la 8,7 mld. de euro în 2023). Totuși, contribuția acesteia la majorarea deficitului de cont curent s-a redus în comparație cu anul 2022, când soldul negativ a crescut cu 3,7 mld. de euro. Balanța veniturilor secundare a rămas excedentară, însă aportul acesteia la reducerea deficitului de cont curent s-a diminuat, având în vedere că soldul său a crescut cu 0,2 mld. de euro (de la 1,4 mld. de euro în 2022, la 1,6 mld. de euro în 2023), în comparație cu o creștere a soldului de 0,4 mld. de euro, în anul precedent. Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire-investire, se observă că rata de economisire, ca pondere în PIB, a crescut cu 0,8 pp, de la 17,9% în 2022, la 18,7% în 2023, iar rata de investire s-a diminuat cu 1,4 pp, de la 27,1% în 2022, la 25,7% în 2023, ceea ce explică reducerea deficitului contului curent de la 9,2% în 2022, la 7,0% din PIB în 2023. În privința finanțării deficitului de cont curent (de 22,6 mld. de euro), aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (11,9 mld. de euro) și, într-o măsură mai redusă, prin aportul contului de capital (6,8 mld. de euro). În cadrul contului financiar, investițiile directe nete (sub formă de participații la capital, dar și instrumente de natura datoriei) au o pondere însemnată în finanțarea disponibilă, înregistrând o valoare de 6,6 mld. de euro. Totuși, acestea s-au diminuat cu circa 25% față de anul precedent, când avuseseră un nivel de 8,8 mld. de euro, în principal pe fondul reducerii valorii nete asociate instrumentelor de natura datoriei, cu 2,1 mld. de euro. Valoarea participațiilor la capital, inclusiv profitul reinvestit, a scăzut marginal, de la 6,7 mld. de euro în 2022, la 6,5 mld. de euro în 2023. În cadrul contului de capital, soldul s-a redus ușor, de la 7 mld. de euro în 2022, la 6,8 mld. de euro în 2023, în condițiile în care transferurile de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, s-au diminuat cu 0,3 mld. de euro. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non-generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) a crescut la 58,9%, în 2023, de la 52,5% în anul anterior, pe fondul reducerii mai ample a deficitului de cont curent. În anul 20239, datoria externă brută a României a crescut cu 18,2% față de anul anterior, la un nivel de circa 170 de mld. de euro la finele lunii decembrie. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 1,8 pp față de luna decembrie 2022, până la nivelul de 52,4%. Această evoluție este contrară trendului din perioada 2013-2022 în care, cu excepția anului 2020, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus treptat. Pe de altă parte, în condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, este posibil ca tendința de creștere a datoriei externe să continue în următorii ani. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2023, 71,6% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se ușor în structură, de la nivelul de 68,6% atins anterior, pe fondul înregistrării unei creșteri de 23,4% (de la 98,6 mld. de euro în 2022, la 121,8 mld. de euro în 2023). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2023 cu 3,1 mld de euro (+6,8%), ajungând la nivelul de 48,3 mld. de euro, iar ponderea sa în totalul 9 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 23 datoriei externe a scăzut cu 3,0 pp, la 28,4%. Creșterea în 2023 a ponderii datoriei pe termen lung în total datorie externă este contrară tendințelor din ultimii ani, caracterizate de reducerea ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014), în favoarea datoriei externe pe termen scurt. Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2023, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+18,3 mld. de euro), a împrumuturilor administrației publice (+0,9 mld. de euro), a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+2,2 mld de euro), și a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+1,3 mld. de euro). Datoria publică externă directă a crescut cu 19,1 mld. de euro la finalul lui 2023, față de 2022, pe fondul creșterii semnificative a volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung. În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe s- a majorat de la 57,8% în 2022, la 62% în 2023. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a diminuat marginal în 2023, de la 3,4% la 2,7% din totalul datoriei externe, ponderea datoriei private externe în totalul datoriei externe directe s-a redus de la 38,8% în 2022, la 35,4% în 2023. Creditul neguvernamental10 a înregistrat în decembrie 2023 o scădere de 0,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 6,4%). Componenta în lei a creditului neguvernamental s-a diminuat cu 0,8% în termeni reali (în termeni nominali, a crescut cu 5,8%), în timp ce creditele în valută, echivalent în lei, au înregistrat o creștere reală de 1,2% (7,9% în termeni nominali). Scăderea reală marginală a creditului neguvernamental poate fi explicată de menținerea la un nivel înalt a ratei dobânzii de referință, în vederea susținerii trendului dezinflaționist. Majorarea ușoară a creditelor în valută a fost determinată de cererea în creștere a sectorului nefinanciar, impulsionată de diferențialul de dobândă dintre moneda națională și euro și de faptul că Banca Centrală Europeană a încheiat ciclul de creștere a dobânzii de referință în septembrie 2023, în comparație cu ianuarie 2023, în cazul BNR. Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, în 2023 s-a înregistrat o scădere în termeni reali de 2,6% (în termeni nominali, +3,8%). Creditele în valută, exprimate în lei, acordate populației au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală mai amplă, de 18,6%, ceea ce corespunde unei contracții în termeni nominali de 13,2%. Creditele în lei acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare au crescut, în termeni reali, cu 1,8% (+8,5% în termeni nominali), iar cele în valută, exprimate în lei, au crescut, în termeni reali, cu 6,8% (+13,8% în termeni nominali). Programele guvernamentale au continuat să sprijine dinamica creditelor acordate sectorului nefinanciar, în condițiile în care ponderea creditelor cu garanție de stat în totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare a crescut cu circa 3 pp, față de anul precedent, ajungând la 20%. În schimb, ponderea creditelor acordate prin programul „Noua Casă” în totalul creditelor ipotecare a continuat să scadă 11, ajungând la circa 30% 10 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 11 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2023. 24 în 2023, în comparație cu circa 47% în 2018, în condițiile menținerii neschimbate a plafonului alocat programului la 1,5 mld. de lei. Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 2,3% în decembrie 2023, față de 2,7% în decembrie 2022. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns, la finalul anului 2023, la 67,3%, de la 68,4% în 2022 – cu mult peste nivelul mediu european de 42,3%. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial, se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate situându-se, la finele trimestrului 3 din 2023, la 281%12. Totodată, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a plasat la aproximativ 68%, în scădere cu 3 pp față de anul precedent – reliefând probleme în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor. Pentru companii, factorul generator sunt problemele de decapitalizare ale sectorului real – circa 30% din companiile nefinanciare au avut capital sub limita reglementată13 –, ceea ce duce la un număr redus de agenți economici bancabili. La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite reflectă inegalitatea ridicată în privința veniturilor – România situându-se pe poziția a patra între statele UE, din această perspectivă –, care reduce apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori. În anul 2023, datele privind piața muncii evidențiau un număr mediu de salariați în creștere ușoară la 5.26914 mii persoane (+1,1% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,6%, valoare similară anului precedent. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 6.971 lei 15 (+13,8% față de anul 2022). Câștigul salarial mediu net a fost de 4.352 lei (+14,5% față de anul 2022), iar câștigul salarial real a crescut cu 3,7%. Având în vedere obligația Consiliului Fiscal de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice și bugetare, cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2023-2025, în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2023, conform celor mai recente date disponibile. 12 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, iunie 2024. 13 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2023. 14 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2024. 15 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2024. 25  Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2023 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2023-2025 Efectiv 2023 modificare procentuală față de anul anterior, % Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 1.552.141 1.605.591 Produsul intern brut real 2,8 2,1 Deflatorul PIB 8,2 12,2 Utilizarea PIB Consumul final 2,4 3,5 Cheltuiala pentru consumul privat 2,7 2,8 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 1,2 6,0 Formarea brută de capital fix 6,2 14,4 Exporturi de bunuri și servicii (volum) 4,5 -1,4 Importuri de bunuri și servicii (volum) 5,4 -1,4 Rata inflației Decembrie 2023 8,0 6,6 Medie anuală 9,6 10,4 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 5,3 5,6 Număr mediu salariați 1,5 1,1 Câștigul salarial mediu net 11,4 14,5 Sursa: CNSP, Eurostat, MF Astfel, în 2023, PIB nominal a fost cu 3,4% mai mare față de prognoza SFB 2023-2025, în condițiile unui deflator PIB care a depășit cu 4 pp estimările inițiale. Creșterea economică reală a fost mai mică cu 0,7 pp în comparație cu prognoza din SFB 2023-2025 (2,1% față de 2,8%). În privința principalelor componente ale PIB, se observă rate de creștere efective mai mari decât estimările pentru consumul final (+1,1 pp) și formarea brută de capital fix (+8,2 pp), respectiv mai mici pentru exporturile de bunuri și servicii (-5,9 pp) și importurile de bunuri și servicii (-6,8 pp). De subliniat faptul că efectul pozitiv al creșterii formării brute de capital fix a fost contrabalansat de variația negativă a stocurilor, astfel încât, în volum, formarea brută de capital a scăzut cu 2,6% față de anul precedent. La nivelul pieței muncii, diferențele dintre valorile realizate și cele prognozate în SFB sunt mai reduse: +0,3 pp în cazul ratei șomajului BIM, -0,4 pp în cazul ritmului de creștere a numărului mediu de salariați, respectiv +3,1 pp în cazul dinamicii câștigului salarial net. 26  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2023 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2023 După ce anul 2022 a continuat tendința de diminuare a deficitului bugetar, acesta reducându-se până la 5,76% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv la 6,3% din PIB în termeni ESA, anul 2023 a marcat o deviație semnificativă de la țintele de consolidare fiscală. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare din 2023, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • Construcția bugetară pentru anul 2023 prevedea o țintă de deficit de 4,4% din PIB atât din perspectiva metodologiei cash, cât și potrivit metodologiei ESA 2010, diminuarea proiectată a deficitului, față de anul anterior, fiind sprijinită de majorarea ponderii veniturilor bugetare în PIB, concomitent cu diminuarea ponderii cheltuielilor. Majorarea veniturilor bugetare era preconizată a se realiza pe seama cadrului macroeconomic proiectat pentru anul 2023, măsurilor de politică fiscală adoptate, cuantumului sumelor luate în considerare având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale și a proiectelor PNRR. De cealaltă parte, reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare era rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor, precum și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi. La acel moment, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF a evaluat construcția bugetară pentru anul 2023 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB. • Analiza proiecției bugetare pe termen mediu a arătat că procesul de consolidare fiscal-bugetară în perioada 2024-2026 era prevăzut a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli bugetare. CF a ridicat semne de întrebare cu privire la realismul acestei abordări apreciind că, în absența unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu și prin creșterea veniturilor fiscale, balanța riscurilor era înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate. • Încă din primul trimestru al anului 2023, execuția bugetară a arătat o tendință de depășire a țintei de deficit bugetar. Dinamica veniturilor a relevat rate de creștere inferioare celor anticipate pentru bazele macroeconomice relevante, în timp ce execuția cheltuielilor crea premisele depășirii țintelor bugetate pentru agregatele de asistență socială, dobânzi, bunuri și servicii. Presiunile asupra cheltuielilor s-au accentuat în urma creșterilor salariale acordate în sectorul educației, ulterior fiind adoptate decizii de creștere a salariilor și pentru alte sectoare publice. În acest context, în raportul anual publicat în 2023, având în vedere evoluția nefavorabilă a execuției bugetare și plecând de la ipoteza neadoptării unor măsuri de corecție a derapajului bugetar, CF și-a revizuit în sens ascendent proiecția de deficit, estimând că era probabil ca acesta să depășească 6% din PIB. • Cu toate că execuția bugetară din primele trimestre ale anului 2023 prefigura deviații semnificative de la țintele stabilite prin bugetul inițial, și în ciuda practicii uzuale, nu au fost 27  adoptate rectificări bugetare în a doua jumătate a anului. În schimb, au fost adoptate o serie de ordonanțe de urgență care au vizat utilizarea fondului de rezervă bugetară pentru echilibrarea bugetelor autorităților centrale și locale, transformându-l dintr-un instrument dedicat situațiilor excepționale într-un instrument de ajustare a bugetului pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite. Totodată, a fost adoptată Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung prin care au fost introduse măsuri de creștere a veniturilor bugetare, majoritatea cu efect de la 1 ianuarie 2024, dar și măsuri de restrângere a cheltuielilor publice. •