Raportul anual al Consiliului Fiscal

IB real, în timp ce industria a avut o contribuție negativă. La nivelul UE, Malta (5,6%), Croația (2,8%) și Spania (2,5%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale creșterii economice, Franța (0,7%), Polonia (0,2%) și Țările de Jos (0,1%) au avut creșteri marginale, Suedia (-0,2%), Cehia (-0,3%) și Germania (-0,3%) au scăzut ușor, iar Luxemburg (-1,1%), Estonia (-3,0%) și Irlanda (-3,2%) au avut cele mai ample rate negative de creștere economică. România (2,1%) ocupă, conform criteriului creșterii reale din 2023, poziția 6 în rândul celor 27 de state ale UE, media creșterii PIB în blocul comunitar fiind de circa 0,7%, similară cu cea din Zona Euro5. Din analiza Graficului 1, reiese că prognozele instituțiilor financiare internaționale (CE, FMI și BERD), din anul 2022, anticipau pentru anul 2023 o creștere economică situată în intervalul 1,8-5,1%. Prognoza FMI, caracterizată de cel mai mic grad de variabilitate, indica o creștere de 3,4%, în primăvara anului 2022, iar, în toamna anului 2022, a fost revizuită la 3,1%. Prognozele CNSP, CE și BERD au pornit de la estimări de 5,1%, 4,5%, și, respectiv, 4,2%, la începutul anului 2022. Însă, pe măsură ce incertitudinile privind tensiunile geopolitice și evoluția inflației s-au intensificat, cele trei instituții au revizuit negativ prognozele de creștere la 2,8%, 1,8%, și 1,9%, la sfârșitul anului 2022. La finalul primului trimestru din 2023, după o atenuare a incertitudinilor privind rata inflației, prognozele au fost revizuite, indicând o creștere economică cuprinsă între 2,4% (FMI) și 3,2% (CE). Pe măsură ce datele statistice aferente anului 2023 s-au acumulat, iar acestea au indicat o decelerare peste așteptări a activității economice, în toamna anului 2023 prognozele au fost revizuite în sens descendent, variind între 1,8% (BERD) și 2,2% (CE și FMI). În final, rata de creștere a PIB a fost de 2,1%, apropiată de prognozele CNSP, FMI și CE. 4 Conform datelor privind PIB în trimestrul IV 2023 (date provizorii (2)), publicate de INS pe 9 aprilie 2024. 5 Conform datelor provizorii privind creșterea PIB real, publicate de Eurostat, și accesate pe 19 iunie 2024. 17  Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2023 6 5 4 3 2 1 0 iarna 2022 primăvara/vara toamna 2022 iarna 2023 primăvara 2023 toamna 2023 realizat efectiv 2022 CE FMI CNSP BERD Sursa: Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Graficul 2: Contribuții la creșterea reală a PIB 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și IFSLSG Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Pe latura cererii (vezi Graficul 2), formarea brută de capital fix a avut cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a activității economice (+3,6 pp), alături de consumul gospodăriilor (+1,8 pp) și consumul guvernamental (+1,0 pp). Aceste contribuții au fost parțial contrabalansate de impactul contracționist semnificativ al variației stocurilor (-4,3 pp). 18 În comparație cu anul precedent, contribuția consumului gospodăriilor populației la creșterea PIB a decelerat cu circa 1,7 pp, în condițiile în care, în pofida trendului dezinflaționist, rata inflației a fost mare, depășind estimările inițiale, pentru componentele de mărfuri nealimentare și servicii, iar ratele dobânzii au rămas ridicate. Temperarea consumului gospodăriilor a fost compensată de dinamica consumului guvernamental, a cărui contribuție la creșterea PIB a crescut cu 1,6 pp. În ansamblu, rata reală de creștere a consumului final, care oferă o imagine mai clară a activității economice domestice, a fost de circa 3,3%, în scădere cu 1 pp față de anul precedent, având o contribuție la creșterea PIB de 2,8 pp, cu 0,1 pp mai mică decât în 2022. Formarea brută de capital fix și-a mărit contribuția la creșterea PIB cu 2,2 pp, fiind susținută de accelerarea investițiilor publice finanțate atât din fonduri naționale, cât și din fonduri externe nerambursabile, cu o variație mai amplă pentru fondurile externe nerambursabile, în special în trimestrul IV din 2023. În perioada octombrie-decembrie 2023, investițiile finanțate din fonduri naționale și din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 71% și, respectiv, 95%, față de ianuarie- septembrie 2023. Comparativ cu anul 2022, investițiile finanțate din fonduri naționale au crescut cu 9,5%, iar cele din fonduri externe nerambursabile cu 67%. Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție negativă la creșterea economică (-4,3 pp), aceasta reprezentând a doua cea mai mare contribuție negativă la creșterea PIB în perioada 2001-2023, după valoarea de -6,1 pp, din 2007. Pe latura ofertei, aproape toate sectoarele economice au susținut creșterea PIB, însă o parte dintre ele au avut contribuții marginale, după cum urmează: - construcții (+0,8 pp), cu o pondere în formare de circa 8,0%, pe fondul creșterii mai accentuate a segmentului de construcții inginerești; - informații și comunicații (+0,4 pp), cu o pondere în formare de circa 7,1%, în condițiile menținerii tendinței de digitalizare a economiei; - agricultură, silvicultură și pescuit (+0,4 pp), cu o pondere în formare de circa 3,9%, pe fondul unui an agricol în care condițiile meteo au fost favorabile; - activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport au contribuit cu 0,3 pp la dinamica pozitivă a PIB, cu o pondere în formare de circa 8,2%; - comerțul cu amănuntul și cu ridicata (+0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 20,4%; - tranzacții imobiliare (+0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 7,3%; - administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+0,1 pp), cu o contribuția în formare de circa 12%; - activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii au contribuit cu +0,1 pp la creșterea PIB, cu o pondere în partea de formare a acestuia de circa 2,8%. În sens contrar, industria, cu o pondere în formare de circa 19,6%, a contribuit negativ la creșterea PIB (-0,5 pp), în condițiile în care creșterea economică în Germania, principalul partener comercial al României, a fost negativă. 19 În anul 2023, rata anuală a inflației a urmat o traiectorie descendentă accentuată. Astfel, dacă în 2022 presiunile inflaționiste au fost ridicate, rata anuală a inflației atingând un maxim de 16,37% la finalul anului, 2023 a adus o inversare a acestui trend, rata anuală a inflației coborând la 6,61% în decembrie 2023. Rata medie a inflației în 2023 a fost de 10,4%, comparativ cu 13,8% în 2022. Scăderea cotațiilor materiilor prime energetice, materiilor prime agricole, a prețurilor energiei electrice, extinderea schemei publice de sprijin a clienților finali din piața de energie și măsura de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele esențiale au susținut trendul dezinflaționist manifestat în anul 2023. Conform SFB 2023-2025, rata inflației la finele anului 2023 era anticipată la 8,0%, iar cea medie la 9,6%, diferențele față de valorile înregistrate efectiv fiind de -1,4 pp și, respectiv, 0,8 pp. Scăderea ratei inflației, în decembrie 2023, sub prognoza din SFB 2023-2025, a fost determinată de încetinirea peste așteptări, mai pronunțată în a doua parte a anului, a prețurilor materiilor prime. Pe de altă parte, rata anuală medie a inflației, mai mare decât cea prognozată în SFB 2023-2025, a fost cauzată de o creștere peste așteptări a prețurilor produselor nealimentare și a serviciilor, ale căror variații au rămas ridicate și în a doua parte a anului, rata medie a inflației fiind un indicator cu un grad de persistență mai înalt. O diferență mai mare între prognoza din SFB 2023-2025 și valoarea efectiv înregistrată poate fi observată în cazul deflatorului PIB – care măsoară dinamica prețurilor la nivelul întregii economii, nu doar la nivelul bunurilor și serviciilor finale –, care a fost anticipat, pentru 2023, la 8,2%, în timp ce valoarea sa efectivă a fost de 12,2%. În comparație cu anul precedent, decelerarea deflatorului a fost marginală (-1 pp) datorită unor variații reale ridicate la nivelul componentelor sale: costul cu forța de muncă, profiturile și impozitele. Analiza Graficului 3 relevă, în comparație cu anul precedent, o accentuare a presiunilor salariale, fapt care a condus la o creștere cu circa 1,2 pp a contribuției costului unitar cu forța de muncă la variația deflatorului PIB (de la 4 pp în 2022, la 5,2 pp în 2023). În privința profiturilor unitare, se observă o diminuare a contribuției acestora la variația deflatorului cu circa 4,1 pp (de la 9,2 pp, în 2022, la 5,1 pp, în 2023), în timp ce contribuția impozitelor unitare la variația deflatorului a crescut cu circa 1,8 pp față de anul precedent. Așa cum s-a menționat anterior, anul 2023 a fost caracterizat de o scădere semnificativă a inflației. În prima parte a anului, trendul dezinflaționist a fost mai lent, rata anuală a inflației coborând la 14,53%, la finalul primului trimestru. În al doilea trimestru, rata inflației a decelerat mai rapid datorită efectelor de bază dezinflaționiste la care s-au adăugat corecțiile prețurilor pe piața materiilor prime. Decelerarea a continuat mai lent în trimestrul trei, rata anuală a inflației coborând la 8,83% în septembrie 2023. Pe de o parte, schema de plafonare a adaosului comercial la bunurile alimentare a redus creșterile de prețuri la această categorie de bunuri. Pe de altă parte, accentuarea costurilor asociate cu forța de muncă, dar și marjele de profit ridicate au condus la menținerea și chiar creșterea variațiilor de prețuri în segmentul mărfurilor nealimentare și serviciilor (de exemplu, variația medie anuală a prețurilor mărfurilor nealimentare și a serviciilor a fost de 11,80% și, respectiv, 11,20% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu 11,53% și, respectiv, 10,90% în trimestrul anterior). Ultimul trimestru al anului a adus o temperare mai rapidă a creșterii prețurilor, rata inflației în decembrie 2023 coborând la 6,61%. Cele mai mari contribuții la diminuarea ratei inflației le-au avut reducerea prețurilor materiilor prime energetice și variația marginală a prețurilor bunurilor alimentare. În schimb, creșterile de prețuri la mărfurile 20 nealimentare și servicii au rămas ridicate. De menționat și faptul că, în acest context, rata inflației Core2 ajustat a avut valori mai mari decât rata inflației IPC în 2023: 14,7%, la finalul primului trimestru; 13,5%, la finalul celui de-al doilea trimestru; 11,4%, la finalul celui de-al treilea trimestru și 8,4%, la finalul anului. Graficul 3: Deflatorul PIB – repartizare pe venituri 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 14 14% 12 12% Contribuții la variația delfatorului PIB (pp) 10 10% 8 6 8% 4 6% 2 4% 0 2% -2 -4 0% Impozite unitare Profituri unitare Costuri unitare cu forța de muncă Deflatorul PIB (scara din dreapta) Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal În 2023, în contextul trendului dezinflaționist, BNR a încheiat ciclul de înăsprire a condițiilor monetare. Astfel, spre deosebire de 2022, când rata dobânzii de referință a fost majorată în toate cele opt ședințe ale Consiliului de Administrație, cu un total de 5 pp, în 2023 a fost operată o singură creștere de dobândă, de la 6,75% la 7%, în ședința din ianuarie a Consiliului de Administrație al BNR. Ulterior, rata dobânzii de referință a fost păstrată neschimbată, BNR aliniindu-se tendinței dominante la nivelul băncilor centrale în 2023, de păstrare a unor dobânzi ridicate pentru o perioadă mai îndelungată de timp. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii (RMO), aceasta a fost menținută la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută rata RMO a fost de 5%. Deficitul de cont curent6, ca indicator al poziției externe a României, a înregistrat un nivel de 7,0% din PIB la finalul anului 2023 (Graficul 4), diminuându-se cu circa 2,2 pp față de anul anterior. Astfel, anul 2023 a adus un punct de inflexiune în traiectoria de adâncire a deficitului de cont curent, manifestată din 2015 până în 2022. Un rol important în diminuarea deficitului de cont curent l-a avut raportul de 6 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 21 schimb extern (terms of trade) favorabil, pe fondul unei variații mai ample a prețurilor exporturilor, comparativ cu cea a prețurilor importurilor7. Graficul 4: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2023 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Cu toate acestea, nivelul deficitului de cont curent rămâne ridicat și ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și a gradului de competitivitate, tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins valoarea de 7,8% din PIB în 2023, nivelul de 4% din PIB fiind depășit în fiecare din ultimii trei ani. Astfel, economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care ridică provocări importante pentru stabilitatea economică a țării. De menționat că, spre deosebire de anii în care deficitul bugetar a depășit deficitul de cont curent 8, în 2023, deficitul de cont curent a fost mai mare cu circa 1,3 pp decât deficitul bugetar, calculat pe baza metodologiei naționale. Reducerea deficitului de cont curent a fost determinată de diminuarea deficitului balanței bunurilor și serviciilor, de la 19,0 mld. de euro, în anul 2022, la 15,5 mld. de euro, în 2023 (echivalentul unei scăderi de 18,4%). Această dinamică a fost susținută, în principal, de evoluția balanței bunurilor, al cărei deficit s-a redus cu 3,0 mld. de euro (de la 32 mld. de euro în 2022, la 29 mld. de euro în 2023), după o creștere de 8,9 mld. de euro în anul precedent. Contribuția soldului excedentar al balanței serviciilor la reducerea deficitului de cont curent a scăzut în comparație cu anul precedent, în condițiile în care valoarea acestuia a crescut cu numai 0,4 mld. de euro (de la 13,1 mld. de euro, în 2022, la 13,5 mld. de euro, în 2023), după o creștere cu 3,7 mld. de euro în 2022. 7 Conform datelor INS privind indicii valorii unitare în comerțul internațional în 2023. 8 Spre exemplu, în anii 2009-2010, 2013-2014, 2016, precum și în 2020.