Raportul anual al Consiliului Fiscal

la 22,5% din PIB. 12 În anul 2024, se anticipează o Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB real în România de ameliorare a activității economice 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%. Pentru anul 2025, atât față de anul precedent. Astfel, CE tendința, cât și ierarhia în privința vitezei de creștere se inversează, estimează pentru România o CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, creștere economică de 3,3%, peste de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creșterii proiecția FMI de 2,8%. BNR economice către finalul intervalului de prognoză. Factorii anticipează o rată a inflației IPC în determinanți ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt scădere până la nivelul de 4% la prevăzuți a fi consumul privat, pe fondul creșterii venitului real finalul anului 2024. disponibil din economie, precum și investițiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investițiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuție negativă la creșterea economică. Cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluția descendentă a ratei inflației se datorează componentei inflației de bază, anticipată să scadă gradual și, ulterior, mai lent. Pentru anul 2024, prognoza de În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2024 și a creștere economică a Guvernului, strategiei fiscal-bugetare 2024-2026, CF aprecia că valorile de 3,4%, ar putea fi marcată de un proiectate ale creșterii reale erau ușor supraestimate, agregându- optimism moderat. Având în se într-o evoluție de ansamblu optimistă, dar erau compensate de vedere că riscurile la adresa o subevaluare a deflatorului PIB pe orizontul de proiecție, rezultând evoluției deflatorului PIB pot fi o proiecție a PIB nominal cu un nivel ridicat de plauzibilitate. considerate echilibrate, evoluția Ultimele informații arată că, pentru anul 2024, prognoza de PIB nominal, pentru anul curent, creștere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de preia riscurile evocate pentru un optimism moderat și ar putea suferi revizuiri, mai degrabă evoluția PIB real, în sensul unui descendente, în contextul noilor date de PIB publicate și al ușor optimism al proiecțiilor CNSP. incertitudinii foarte ridicate privind evoluțiile economice interne și externe. În schimb, prognoza de primăvară a CNSP a revizuit ascendent proiecția deflatorului PIB, astfel că riscurile la adresa evoluției acestui indicator pot fi considerate echilibrate. În consecință, evoluția PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluția PIB real, în sensul unui ușor optimism al proiecțiilor CNSP. Proiectul de buget pe anul 2024 a Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit avut în vedere o țintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naționale, și de 4,9% din PIB, bugetar de 5% din PIB, conform conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 pp metodologiei naționale, respectiv, și, respectiv, 1,7 pp din PIB față de anul 2023. Diminuarea de 4,9% din PIB, conform planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în metodologiei ESA 2010. Având în principal, prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub 13 vedere o evaluare prudentă a impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică proiecțiilor de venituri și cheltuieli, fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având CF a apreciat, în opinia sa cu drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/digitalizarea ANAF privire la proiectul de buget pentru (estimate de MF la 19 mld. lei) și al proiecțiilor privind absorbția anul 2024, că acesta este fondurilor europene. De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor compatibil cu un deficit cash situat bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în în jurul valorii de 6,4% din PIB. condițiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Având în vedere o evaluare prudentă a proiecțiilor de venituri și cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB. Consolidarea bugetară pe termen Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, mediu este anticipată a se realiza consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 va fi realizată exclusiv exclusiv pe partea de cheltuieli, pe partea de cheltuieli (ponderea în PIB a acestora scăzând de la ponderea veniturilor bugetare în 38,8% în 2024, la 34,7% în 2027), în timp ce ponderea veniturilor PIB indicând un trend descendent bugetare în PIB indică un trend descendent (de la 33,8% în 2024, la în perioada analizată. CF a 31,8% în 2027). CF a apreciat că, în absența unor politici suficient apreciat că, în absența unor de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal- politici suficient de concrete și bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea credibile care să sprijine realizarea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția consolidării fiscal-bugetare pe înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de termen mediu pe partea de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027. venituri, dar și creșterea gradului Totodată, CF a subliniat că ajustarea macroeconomică și de colectare, balanța riscurilor consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a este clar înclinată în direcția veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în înregistrării unor deficite mai raport cu nevoile României, precum și comparativ cu reperele UE, ridicate decât cele preconizate de corecția bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cadrul fiscal-bugetar pentru cheltuielilor. Prin reforme fiscale și pe piața muncii, precum și perioada 2025-2027. Totodată, CF printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale a subliniat că ajustarea sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un macroeconomică și consolidarea asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări fiscală au nevoie de o creștere actuale și viitoare. Implementarea unui plan multianual de semnificativă a veniturilor fiscale. consolidare fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate și să impulsioneze o creștere economică sustenabilă. 14 Având în vedere execuția Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 a consemnat bugetară pe primele șase luni ale un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare față de anului 2024 și alte date, CF aceeași perioadă a anului anterior, determinat de creșterea apreciază că deficitul va depăși accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parțial probabil 7% din PIB, existând riscul contrabalansată de dinamica peste așteptări a veniturilor bugetare. să se îndrepte către 8% din PIB. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date, CF consideră că deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta și deoarece noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului. Ponderea datoriei publice în PIB a Dinamica nefavorabilă a execuției bugetare, din prima parte a ajuns, la finalul lunii martie 2024, anului 2024, se reflectă și în creșterea ponderii datoriei publice în conform datelor oficiale publicate PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat 2 indică o pondere a de Eurostat, la 51,6% din PIB, datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste peste al doilea prag de alertă al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB. În această prevăzut de LRFB. situație, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Planul bugetar-structural pe care Guvernul îl va trimite la Bruxelles în septembrie 2024 și care este necesar în principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetară ar include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice. În acest context, procesul de În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil. Adoptarea, în aprilie 2024, a noului cadru de stringent și inevitabil. Adoptarea, guvernanță economică al UE va sprijini procesul de consolidare, în aprilie 2024, a noului cadru de România urmând să propună un plan bugetar-structural, incluzând guvernanță economică al UE va reformele și investițiile asumate, care să asigure scăderea sprijini procesul de consolidare, deficitului bugetar sub 3%. Astfel, în următoarea perioadă, România urmând să propună un România va trebui să implementeze măsuri de reducere a plan bugetar-structural care să deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor asigure scăderea deficitului fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare. bugetar sub 3%. 2 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-22072024-ap 15 Noul cadru de guvernanță Noul cadru de guvernanță economică păstrează ca referințe economică păstrează valorile de principale cele două reguli propuse în Tratatul de la Maastricht: un referință de 3% pentru ponderea deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică sub 60% deficitului bugetar în PIB și 60% din PIB și propune un indicator operațional unic – traiectoria pentru ponderea datoriei publice cheltuielilor nete – care să asigure menținerea celor două referințe în PIB și propune respectarea unui în limite sustenabile și echilibrate. Pe baza traiectoriei cheltuielilor indicator operațional unic – nete, fiecare stat membru își va asuma un plan bugetar-structural traiectoria cheltuielilor nete – pe patru ani, care va include reforme și investiții și va promova o pentru statele membre care nu se politică fiscală solidă. Există posibilitatea ca statele membre să încadrează în valorile de referință. țintească un set suplimentar de reforme și investiții, iar perioada de În baza traiectoriei cheltuielilor ajustare să fie prelungită la șapte ani. Noul cadru de guvernanță nete, fiecare stat membru își va economică acordă instituțiilor fiscale independente un rol asuma un plan bugetar-structural, consultativ în avizarea previziunilor și ipotezelor macroeconomice care va include reforme și investiții care stau la baza traiectoriei cheltuielilor nete, în analiza și va promova o politică fiscală conformității datelor bugetare cu traiectoria cheltuielilor nete și în solidă. procedura de deficit excesiv. Totodată, sunt clarificate funcțiile instituțiilor fiscale independente, plecând de la premisa că acestea reprezintă un pilon important al cadrelor bugetare. O analiză mai detaliată privind rolul instituțiilor fiscale independente în noua arhitectură de guvernanță economică a UE poate fi regăsită în publicațiile disponibile pe site-ul Consiliului Fiscal3. Până la 20 septembrie 2024, Până la 20 septembrie 2024, Guvernul trebuie să elaboreze planul Guvernul trebuie să elaboreze bugetar-structural care va include, în baza traiectoriei cheltuielilor planul bugetar-structural care va nete, transmisă de Comisia Europeană, angajamentele fiscale, include, în baza traiectoriei reformele și investițiile țintite. Planul bugetar-structural trebuie să cheltuielilor nete, angajamentele asigure, la finalul perioadei de ajustare, scăderea ponderii fiscale, reformele și investițiile deficitului bugetar în PIB sub valoarea de referință, reducerea țintite. graduală a ponderii datoriei publice în PIB și o creștere economică sustenabilă. 3 Dăianu, D. 2023. A New EU Economic Governance and Fiscal Framework: what role for the national independent fiscal institutions (IFIs)?, SUERF Policy Brief, 532, februarie, https://www.consiliulfiscal.ro/IFIs%20role.pdf; Dăianu, D. 2024. National independent fiscal institutions need to be stronger to perform effectively. Intereconomics, 59(2), 112-118, https://www.consiliulfiscal.ro/2024%20-%2001%20-%2018%20ian%20- %20National%20Independent%20Fiscal%20Institutions%20(IFIs)%20need%20to%20be%20stronger.pdf 16  II. Evoluții macroeconomice în anul 2023 În România, creșterea economică reală din anul 2023 a fost de 2,1%4. Nivelul ridicat al investițiilor publice și private, dar și o dinamică reală pozitivă a creșterilor salariale, mai accentuată în al doilea semestru, cu efect favorabil asupra consumului gospodăriilor, au susținut activitatea economică. Efectul pozitiv a fost parțial contrabalansat de ratele inflației încă mari, în special în sectorul serviciilor, care au determinat păstrarea dobânzii de referință la un nivel ridicat pentru o perioadă mai îndelungată, de cererea externă în scădere și de incertitudinile privind evoluțiile geopolitice din regiune. Pe latura cererii, creșterea economică a fost susținută de contribuția formării brute de capital fix, aceasta fiind cea mai ridicată din ultimii ani. De asemenea, consumul gospodăriilor și consumul guvernamental au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică, însă contribuția consumului gospodăriilor a decelerat, în comparație cu anul precedent, în timp ce contribuția consumului guvernamental s-a majorat. Aceste contribuții au fost parțial contrabalansate de dinamica negativă ridicată a variației stocurilor. Pe latura ofertei, sectorul construcțiilor, cel de informații și comunicații și agricultura, silvicultura și pescuitul au avut cele mai ridicate contribuții la creșterea P