Raportul anual al Consiliului Fiscal

a fost de 7% din PIB la finalul anului 2023, în scădere economia românească continuă să cu 2,2 pp față de anul anterior. Acoperirea deficitului de cont curent fie caracterizată de un nivel înalt prin fluxuri non-generatoare de datorie a crescut la 58,9%, în 2023, al deficitelor gemene, care ridică de la 52,5% în anul anterior. Trebuie menționat că media deficitelor provocări importante pentru de cont curent înregistrate în ultimii 3 ani este de 7,8% din PIB, stabilitatea economică a țării. depășind cu mult pragul de alertă de 4%, stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru macroeconomic extern major și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. 8 Piața muncii a avut o evoluție Creditul neguvernamental a înregistrat în decembrie 2023 o pozitivă, numărul mediu de scădere de 0,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului salariați crescând cu 1,1% față de precedent, pe seama diminuării componentei creditelor acordate anul anterior, în timp ce rata în lei. Scăderea reală marginală a creditului neguvernamental poate șomajului BIM s-a menținut la fi explicată de menținerea la un nivel înalt a ratei dobânzii de 5,6%. Câștigul salarial mediu brut referință, în vederea susținerii trendului dezinflaționist. În anul a continuat evoluțiile ascendente 2023, datele privind piața muncii evidențiau un număr mediu de din anii anteriori, înregistrând o salariați în creștere ușoară la 5.269 mii persoane (+1,1% față de creștere nominală de 13,8%, față anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,6%, valoare de anul 2022. Pe fondul trendului similară anului precedent. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul dezinflaționist, câștigul salarial economiei a fost de 6.971 lei (+13,8% față de anul 2022). Câștigul real a crescut cu 3,7%. salarial mediu net a fost de 4.352 lei (+14,5% față de anul 2022), iar câștigul salarial real a crescut cu 3,7%. Rezultatele execuției bugetare pe Bugetul general consolidat pentru anul 2023 avea în vedere o țintă anul 2023 indică un deficit cash de de deficit de 4,4% din PIB, atât în termeni cash, cât și potrivit 5,6% din PIB, respectiv un deficit metodologiei ESA 2010, fiind fundamentat pe ipoteza unei creșteri de 6,6% din PIB potrivit reale a PIB de 2,8%, respectiv, pe un deflator PIB de 8,2%. Pe metodologiei ESA 2010, cu mult termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de peste ținta stabilită în bugetul deficit excesiv, strategia fiscal-bugetară proiecta revenirea și inițial (4,4% conform ambelor menținerea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 sub nivelul de metodologii). Această evoluție a referință de 3% din PIB începând cu anul 2024. fost determinată de Rezultatele execuției bugetare pe anul 2023 indică un deficit de neîndeplinirea semnificativă a 89,9 mld. lei, conform metodologiei naționale, cu 21,6 mld. lei țintelor de venituri prevăzute în peste nivelul țintei asumate în bugetul inițial (68,3 mld. lei). Ca bugetul inițial, depășirile pondere în PIB, deficitul bugetar a înregistrat un nivel superior celui plafoanelor stabilite pentru programat (4,4%) atât în termeni cash (5,6%), cât și potrivit cheltuielile bugetare fiind de metodologiei ESA 2010 (6,6%), pe fondul unei neîndepliniri amploare mai redusă, date fiind semnificative a țintelor de venituri stabilite în bugetul inițial, măsurile adoptate spre finalul depășirile plafoanelor stabilite pentru cheltuielile bugetare fiind de anului pentru limitarea acestora. amploare mai redusă, date fiind măsurile adoptate spre finalul anului pentru limitarea acestora. În data de 19 iunie 2024, Consiliul UE a concluzionat că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 pentru a se încadra în traiectoria stabilită pentru reducerea deficitului bugetar până în 2024. Astfel, evoluția peste așteptări a PIB nominal a alimentat o creștere semnificativă a veniturilor publice, creștere care însă a fost direcționată către susținerea unor cheltuieli publice mai mari, și nu către consolidarea bugetară, cum ar fi fost normal și în concordanță cu recomandările CE. 9 Cheltuielile de investiții, potrivit În anul 2023, cheltuielile de investiții au reprezentat 6,3% din PIB, metodologiei naționale, au potrivit metodologiei naționale, cu 1,2 pp peste nivelul consemnat înregistrat, în anul 2023, un nivel în anul anterior, pe fondul unei creșteri a PIB nominal cu 14,6%. de 6,3% din PIB, cu 1,2 pp peste Comparativ cu anul 2022, s-a consemnat o majorare în termeni nivelul consemnat în anul nominali de 28,1 mld. lei, regăsită la nivelul tuturor componentelor: anterior. Trendul investițional proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile ascendent din ultimii ani poate fi postaderare (+22,7 mld. lei), proiecte cu finanțare din sumele menținut și pe termen mediu, în reprezentând asistență̆ financiară nerambursabilă și împrumut condițiile unei absorbții ridicate a aferente PNRR (+5,1 mld. lei), în timp ce sursele din economia fondurilor europene de care internă s-au majorat cu circa 0,4 mld. lei față de anul 2022. beneficiază România, permițând Având în vedere volumul însemnat de fonduri europene de care un ritm înalt de creștere beneficiază România prin CFM 2021-2027 și prin PNRR, o absorbție economică, în paralel cu realizarea cât mai ridicată a acestora constituie premisa esențială pentru ca procesului de consolidare trendul investițional ascendent din ultimii ani să se mențină și pe bugetară. termen mediu, permițând un ritm înalt de creștere economică, în paralel cu realizarea procesului de consolidare bugetară. Totodată, aplicarea fermă a cadrului legal existent și o mai bună prioritizare a investițiilor publice, care să urmărească orientarea acestora spre activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare în domenii strategice, spre infrastructura fizică și cea digitală, pot contribui la eliminarea decalajelor de infrastructură, la reducerea polarizării și a disparităților regionale, precum și la îmbunătățirea nivelului de competitivitate al economiei românești. Similar anilor anteriori, România a România a înregistrat în anul 2023, potrivit metodologiei ESA 2010, înregistrat și în anul 2023 un nivel un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 33,6%, cu mult foarte scăzut al veniturilor sub media europeană de 43,3% (ecart de 9,7 pp), unul dintre cele bugetare și al veniturilor fiscale mai mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată de raportate la PIB, poziționându-se Malta și Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții pe ultimele locuri între statele UE. sociale) s-a diminuat de la 27,2% din PIB în 2022, la 26,6% din PIB în 2023, situație care plasează România pe penultimul loc, cu un ecart de 10,2 pp față de media UE (36,8% din PIB). Ponderea veniturilor fiscale în PIB în România este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (37,2%), Polonia (35,7%), Cehia (35,5%) și Ungaria (35%). Mai mult, în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB este în scădere, în timp ce în țările menționate anterior tendința este de creștere față de 2022. Poziționarea României printre Poziționarea României printre ultimele țări din UE27, în termeni de ultimele țări din UE27, în termeni venituri bugetare și fiscale exprimate ca pondere în PIB, este atât de venituri bugetare și fiscale efectul unei politici fiscale expansioniste și al unor erori majore în 10 exprimate ca pondere în PIB, este construcția regimului fiscal, cât și al slabei informatizări a ANAF, atât efectul unei politici fiscale soluțiile moderne, specifice transformării digitale, fiind expansioniste și al unor erori implementate în România doar parțial și cu mari întârzieri. Reforma majore în construcția regimului ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, pornește de la fiscal, cât și al slabei informatizări recunoașterea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, a ANAF, soluțiile specifice este nevoie de eficientizarea rapidă a activității de colectare a transformării digitale fiind veniturilor publice și de îmbunătățirea relației cu contribuabilii. implementate în România doar Din perspectiva indicelui economiei și societății digitale1, România parțial și cu mari întârzieri. În a înregistrat anumite progrese, dar s-a menținut printre ultimele consecință, este necesară țări din UE, administrația guvernamentală, inclusiv cea fiscală, fiind creșterea investițiilor în într-un stadiu incipient în materie de digitalizare, cu rezultate infrastructura fiscală și, mai ales, nefavorabile din perspectiva serviciilor publice și a încasărilor în tehnologia digitală, acestea bugetare. În consecință, este necesară creșterea investițiilor în având potențialul de a îmbunătăți infrastructura fiscală și, mai ales, în tehnologia digitală, acestea funcționarea instituțiilor publice, având potențialul de a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice, cu efect asupra creșterii veniturilor cu efect asupra creșterii veniturilor fiscale. Demersul de digitalizare fiscale. poate fi intensificat prin implicarea actorilor interesați în dezvoltarea și furnizarea de politici pentru competențe digitale, pentru consolidarea eforturilor de perfecționare și recalificare, precum și pentru atragerea și reținerea specialiștilor TIC. În încercarea de a ține sub control În încercarea de a ține sub control cheltuielile publice, Guvernul a cheltuielile publice, Guvernul a aprobat în 2023 o serie de măsuri care au transformat fondul de aprobat în anul 2023 o serie de rezervă bugetară (FRB) într-un instrument discreționar de ajustare măsuri care au transformat fondul a bugetului general consolidat (BGC), fiind astfel eludată adoptarea de rezervă bugetară într-un unor rectificări bugetare propriu-zise. Astfel, din FRB a fost alocată instrument discreționar de o sumă record de 32,08 mld. lei, de aproape 47 de ori mai mare ajustare a bugetului general decât nivelul prevăzut în bugetul inițial pe anul 2023 (685,7 mil. lei), consolidat, fiind astfel eludată reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale BGC, respectiv 2,03% adoptarea unor rectificări din PIB. De la începutul anului și până la data de 14 septembrie bugetare propriu-zise. Astfel, din 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRB, fondul de rezervă bugetară a fost au fost alocați doar 0,45 mld. lei din acesta, diferența, de circa 31,64 alocată o sumă record de 32,08 mld. lei, fiind alocată ulterior adoptării noului cadru legislativ. Dacă mld. lei, de aproape 47 de ori mai în perioada 2007-2022 alocările din FRB au variat între un minim de mare decât nivelul prevăzut în 0,53 mld. lei, în 2015, și un maxim de 7,96 mld. lei, în 2020, alocările bugetul inițial pe anul 2023. din anul 2023 sunt de peste 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, și de aproape 9 ori mai mari decât în anul precedent. 1 Vezi Caseta 1 din subcapitolul V.1. 11 Consiliul Fiscal subliniază că Consiliul Fiscal reiterează recomandarea din rapoartele precedente utilizarea fondului de rezervă în privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din locul rectificărilor bugetare fondul de rezervă, împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv creează un precedent ce implică prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de riscuri majore, de la lipsa de utilizare a fondului de rezervă. În plus, având în vedere situația transparență în execuția specială consemnată în anul 2023, Consiliul Fiscal subliniază că bugetară, până la utilizarea utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează discreționară și accentuarea un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență recurgerii la derogări de la regulile în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea fiscale. recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Începând cu anul 2016, aplicarea Începând cu anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal, unor majorări discreționare de care a condus la o relaxare fiscală de amploare (soldată cu cheltuieli permanente a reducerea veniturilor bugetare), s-a accentuat apelul la majorări determinat rigidizarea tot mai discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot accentuată a structurii mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. În anul 2023, s-a cheltuielilor bugetare. În 2023, se consemnat o creștere marginală a raportului dintre cheltuielile de observă o încercare de ținere sub personal și totalul veniturilor bugetare, de la 29,7% la 29,8%, control a cheltuielilor de personal România fiind devansată doar de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în și asistență socială, ponderea clasamentul UE. În schimb, raportul dintre cheltuielile cu asistența acestora în totalul veniturilor socială și veniturile bugetare s-a menținut pe un trend descendent, bugetare înregistrând o majorare cu o diminuare de 1,7 pp, de la 38,9% în 2022, la 37,2% în 2023. marginală în cazul primei Evoluția a fost determinată de ritmul mai lent de creștere al acestei categorii, respectiv, o descreștere categorii de cheltuieli, comparativ cu ritmul de creștere al în cazul celei de a doua. veniturilor bugetare, ceea ce arată o încercare de ținere sub control a cheltuielilor cu asistența socială pe parcursul anului 2023. În anul 2023, cheltuielile de După vârful atins în 2020, când cheltuielile de personal și asistență personal și asistență socială au socială au echivalat cu 95,3% din veniturile fiscale (inclusiv echivalat cu 84,6% din veniturile contribuții de asigurări), respectiv 25,6% din PIB, anii 2021 și 2022 fiscale (inclusiv contribuții de au consemnat o diminuare a acestor ponderi. Astfel, la finalul asigurări). Reducerea deficitului anului 2022, ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială bugetar structural necesită era de 84,4% din total venituri fiscale, respectiv de 23,1% din PIB. creșterea nivelului veniturilor În anul 2023, ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială fiscale, precum și prudență în ceea în total venituri fiscale a crescut marginal la 84,6%, inversându-se ce privește creșterea cheltuielilor tendința favorabilă din anii anteriori. Această evoluție a fost permanente. determinată de creșterea cheltuielilor cu salariile și asistența socială cu 11,6%, în timp ce veniturile fiscale au crescut cu 11,4%. În schimb, pe fondul dinamicii mai alerte a PIB nominal, ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială a scăzut