Raportul anual al Consiliului Fiscal

rior dinamicii bazei macroeconomice relevante (+2,6%) și pe fondul reducerii accizei la motorină, respectiv la benzina fără plumb. Încasările din accize la produsele din tutun au crescut cu 10,4% (+1,7 mld. lei), depășind ușor estimările MF, de la momentul elaborării bugetului inițial, privind impactul majorării accizelor la aceste produse (de 1,1 mld. lei). Nu în ultimul rând, accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice au crescut cu 6,1% (+0,1 mld. lei), acesta fiind un ritm inferior dinamicii bazei macroeconomice relevante cumulată cu actualizarea pentru creșterea prețurilor de consum, comunicată de INS (+11,8% pentru perioada octombrie 2021 - septembrie 2022). În concluzie, analizând evoluția în structură a încasărilor din accize pe parcursul anului 2023, nu se identifică dovezi concludente privind îmbunătățirea eficienței colectării acestui agregat, deși proiecția de venituri din bugetul inițial avusese în vedere o sporire a încasărilor din accize cu circa 1 mld. lei pe seama îmbunătățirii eficienței colectării/reducerii evaziunii fiscale. III.4.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 8: Venituri din impozitul pe profit cash au fost în cuantum de 29,1 mld. lei, în anul 2023 (mld. lei) reprezentând o creștere cu 2,5 mld. lei (+9,4%) față de anul 2022, dar și o nerealizare a țintei din 35.0 buget cu 4 mld. lei. Astfel, programul inițial prevedea încasări din impozitul pe profit în 30.0 valoare de 33,1 mld. lei, în contextul în care se 25.0 anticipa o creștere a bazei macroeconomice 20.0 relevante (PIB nominal) cu 11,2%. Totodată, 33.1 15.0 29.1 nivelul proiectat pentru acest agregat includea și efectul măsurilor de modificare a impozitării 10.0 microîntreprinderilor (reducerea plafonului 5.0 veniturilor obținute în anul precedent de la 0.0 1.000.000 euro la 500.000 euro și instituirea Program inițial Execuție condiției ca microîntreprinderile să aibă cel puțin fără scheme de compensare un salariat), estimat de MF la circa 1 mld. lei. Sursa: MF (standarde cash) Creșterea încasărilor din impozitul pe profit cu 9,4% față de anul anterior s-a situat semnificativ sub dinamica efectivă a PIB nominal, care a fost de 14,6%. Astfel, pornind de la execuția bugetară pe anul 2022 a încasărilor din impozitul pe profit, s-a aplicat creșterea cu 14,6% a PIB nominal și s-a ținut cont de efectul măsurilor de politică fiscală implementate în anul 2023, estimat de MF la circa 1 mld. lei, precum și de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de 0,8 mld. lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private39. Sub impactul acestor factori, proiecția ex post 39 Conform Raportului MF privind execuția bugetară finală pe anul 2023. 48  a încasărilor din impozitul pe profit pentru anul 2023 se situează la circa 30,7 mld. lei (execuția efectivă consemnând un nivel de 29,1 mld. lei), ceea ce ar putea sugera o înrăutățire a gradului de colectare. O analiză a structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar arată că cel mai mare impact a fost exercitat de evoluția impozitului pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (acesta reprezentând componenta principală a veniturilor din impozitul pe profit, cu 92,4% din totalul încasărilor), care a crescut cu circa 3 mld. lei (+12,2%) față de anul anterior. Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit plătit de băncile comerciale s-au majorat cu circa 0,3 mld. lei (+13,5%). Având în vedere că ambele categorii de încasări au avut o dinamică inferioară bazei macroeconomice relevante (PIB nominal), se confirmă concluzia formulată mai sus privind posibila înrăutățire a gradului de colectare a veniturilor din impozitul pe profit în anul 2023. Încasările din impozitul pe venit și salarii în Graficul 9: Venituri din impozitul pe venit standarde cash, nete de impactul schemelor de și salarii în anul 2023 (mld. lei) compensare de tip swap, au fost de 40,3 mld. lei, ceea ce reprezintă o depășire cu 2,9 mld. lei a 50 nivelului bugetat la începutul anului 2023. Astfel, 0.2 programul inițial prevedea încasări de 37,4 mld. lei 40 0.2 pe seama unei creșteri estimate a numărului mediu de salariați cu 1,5%, respectiv a unei majorări cu 30 10,9% a salariului mediu brut. Totodată, proiecția inițială de venituri includea impactul unor măsuri 20 40.3 37.4 de politică fiscală (precum revizuirea sistemului deducerilor personale pentru contribuabilii care 10 realizează venituri din salarii, modificarea impozitării jocurilor de noroc, modificarea cotelor 0 de impunere pentru transferul dreptului de Program iniţial Execuţia schema de compensare tip swap proprietate asupra construcțiilor și terenurilor și eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei, Sursa: MF (standarde cash) majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, respectiv, reducerea plafonului până la care se acordă facilități fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol și industria alimentară) cu un impact estimat de MF la circa 0,5 mld. lei. Față de anul anterior, încasările din impozitul pe venit și salarii s-au majorat cu 19,9% (+6,7 mld. lei), dinamica acestei categorii depășind creșterea efectivă a masei salariale din economie, de circa 15,1%. Pentru a investiga mai amănunțit această evoluție, s-a procedat la o analiză a structurii încasărilor din impozitul pe venit și salarii pe principalele componente. Astfel, impozitul pe veniturile din salarii (care reprezintă 63% din încasările aferente acestui agregat bugetar) a avut o dinamică mai lentă decât masa salarială din economie, consemnând o creștere cu doar 11,2% (+2,5 mld. lei) față de anul anterior. În consecință, evoluția de ansamblu a impozitului pe venit și salarii este rezultatul ritmului mai alert de creștere al altor componente ale acestui agregat bugetar. Astfel, încasările din impozitul pe veniturile din dividende (pondere de 15% în total încasări) au crescut cu aproape 32% (+1,5 mld. lei) pe fondul 49 distribuirilor excepționale de dividende în decembrie 2022 (cu încasarea impozitului în ianuarie 2023, lună care a consemnat o pondere de 32,2% din încasările acestei categorii) pentru a beneficia de cota de impozitare de 5%, înainte de majorarea sa la 8% începând cu 1 ianuarie 2023. Și încasările din impozitul pe veniturile din pensii (pondere de 8,8% în total încasări) au crescut cu 41,8% (+1 mld. lei), încasările din impozitul pe venit stabilit pe baza declarației unice (pondere de 7,4% în total încasări) cu 11,5% (+0,3 mld. lei), încasările din impozitul pe veniturile din jocuri de noroc (pondere de 1,8% în total încasări) cu aproape 110% (+0,4 mld. lei), respectiv, încasările din impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare (pondere de 1,6% din total încasări) cu 93,6% (+0,3 mld. lei), evoluția ultimelor două categorii fiind rezultatul măsurilor de politică fiscală adoptate. Concluzionând analiza realizată la nivelul principalelor componente ale impozitului pe salarii și venit, se constată că dinamica încasărilor este mai degrabă rezultatul evoluției impozitului pe veniturile din dividende și a altor impozite componente, nefiind observate indicii de îmbunătățire a eficienței colectării. III.4.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de Graficul 10: Venituri din contribuții de asigurări impactul schemelor de compensare, s-au situat la sociale în anul 2023 (mld. lei) finalul anului 2023 la un nivel de 157,8 mld. lei, cu circa 3,8 mld. lei sub estimările din bugetul inițial, 180 în condițiile în care fondul brut de salarii din 0.6 0.8 economie s-a majorat cu 15,1%, depășind 150 proiecția inițială de 12,6%. Nivelul programat al acestui agregat bugetar includea impactul 120 favorabil al modificării bazei impozabile a CAS și CASS pentru salariații cu contract de muncă cu 90 161.6 157.8 timp parțial, estimat de MF la 2 mld. lei, dar și o țintă de 2,5 mld. lei pentru îmbunătățirea 60 eficienței colectării. Pe de altă parte, trebuie avut 30 în vedere și că valoarea planificată a titlurilor executorii pentru anul 2023 a fost de circa 8,1 mld. 0 lei, în timp ce plățile efective au fost de doar 1,7 Program iniţial Execuţie mld. lei, ceea ce a condus la o diminuare semnificativă a încasărilor din CAS, față de nivelul schema de compensare tip swap programat, cu circa 2,2 mld. lei. Sursa: MF (standarde cash) Comparativ cu anul anterior, încasările din CAS, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 18,6 mld. lei (+13,3%), dinamică inferioară evoluției masei salariale din economie (+15,1%), ceea ce sugerează că obiectivul de îmbunătățire a eficienței colectării nu s-a materializat. Conform MF, ritmul mai lent de creștere al încasărilor din CAS este rezultatul, printre altele, al extinderii facilităților fiscale acordate în sectorul agricol și industria alimentară, al neincluderii în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, precum și al încetării de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei (măsură declarată neconstituțională 50 de CCR la finele anului 2022), restituirea sumelor reținute cu titlu de CASS din veniturile din pensii începând cu data de 1 martie 202340. Pentru a reflecta mai fidel dinamica CAS pe parcursul perioadei 2020-2023, în tabelul de mai jos se regăsește seria ajustată a acestui agregat bugetar 41, precum și seria sa brută obținută prin eliminarea schemelor de compensare de tip swap și adăugarea transferurilor către Pilonul II. Tabelul 6: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție 2020 Execuție 2021 Execuție 2022 Execuție 2023 Seria ajustată 1 112.250,7 127.493,4 139.920,2 158.655,4 Swap 2 552,4 396,6 664,8 823,3 Pilon II 3 8.912,2 9.768,6 10.986,6 12.818,4 Seria brută* 4=1-2+3 120.610,5 136.865,4 150.241,9 170.650,4 *din care titluri 537,9 461,5 577,5 568,7 executorii Sursa: APAPR, MF, calcule Consiliul Fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2023 veniturile din CAS au fost în cuantum de circa 171 mld. lei, depășind încasările din anul 2022 cu 13,58% (+20,4 mld. lei), dinamica fiind superioară majorării veniturilor CAS din execuția bugetară (+13,4%), deoarece seria brută include și transferurile către Pilonul II, care au crescut mai accelerat (+16,7%). Eliminând impactul titlurilor executorii din seria brută, încasările din CAS au crescut în 2023 față de anul precedent cu 13,64% (+20,4 mld. lei), pe fondul diminuării marginale a plăților aferente acestei categorii. III.5. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în sumă de 1,1 mld. lei), s-au majorat cu 13% comparativ cu anul anterior (+70,3 mld. lei), ajungând la sfârșitul anului 2023 la 610,2 mld. lei. În condițiile creșterii semnificative a PIB nominal (+14,6%, pe fondul unui deflator de 12,2%), ponderea cheltuielilor bugetare în PIB s-a diminuat cu circa 0,5 pp, respectiv de la 38,5% la 38,0% din PIB. În sensul creșterii ponderii cheltuielilor bugetare în PIB au acționat în principal categoriile de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (+0,6 pp), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,6 pp), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+0,2 pp), respectiv, proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+0,1 pp). Evoluția acestor agregate a fost însă contrabalansată de dinamica cheltuielilor cu asistența socială (-0,5 pp), cheltuielilor de capital (-0,5 pp), cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,4 pp), cheltuielilor cu dobânzile (-0,2 pp), subvențiilor (-0,2 pp), 40 Conform Raportului MF privind execuția bugetară finală pe anul 2023. 41 Preluată din execuția bugetară a fiecărui an. 51 cheltuielilor de personal (-0,1 pp) și a altor transferuri (-0,1 pp). În ceea ce privește celelalte agregate de cheltuieli, acestea au înregistrat modificări marginale ale ponderii în PIB față de execuția anului 2022. În raport cu alocările stabilite prin proiectul de buget pe anul 2023, cheltuielile bugetare s-au situat la un nivel superior, fiind mai ridicate cu 3,1 mld. lei (+0,5%), respectiv cu 0,2 pp din PIB, depășiri ale sumelor bugetate inițial fiind consemnate la nivelul majorității agregatelor de cheltuieli: asistență socială (+0,6 pp), subvenții (+0,4 pp), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (+0,4 pp), cheltuieli de personal (+0,3 pp), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,2 pp), bunuri și servicii (+0,2 pp), dobânzi (+0,1 pp) și alte cheltuieli (+0,1 pp). Pe de altă parte, principalele categorii de cheltuieli care au înregistrat o neîndeplinire a nivelurilor prevăzute în bugetul inițial sunt reprezentate de cheltuielile de capital (-1 pp), subexecuția acestora fiind utilizată și în trecut pentru ținerea sub control a deficitului bugetar, și de proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-0,7 pp), situație similară anului 2022, care atestă menținerea unor întârzieri în demararea proiectelor finanțate prin PNRR. Similar anilor anteriori, și în anul 2023 analiza execuției trimestriale a cheltuielilor BGC 42 arată o concentrare a acestora în ultimul trimestru, ponderea trimestrului IV în total an fiind totuși în ușoară scădere comparativ cu anul 2022 (30,6%, față de 31%). Astfel, cheltuielile totale în trimestrul IV 2023 au însumat 186,9 mld. de lei (comparativ cu 167,9 mld. de lei în trimestrul IV din 2022, reprezentând o majorare cu circa 11,3%), fiind superioare cu 29,3% nivelului din trimestrul precedent (față de o majorare cu 26,3% a cheltuielilor efectuate în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din anul 2022). Graficul 11: Evoluția trimestrială a veniturilor Graficul 12: Evoluția trimestrială a cheltuielilor BGC în anul 2023 (mld. lei) BGC în anul 2023 (mld. lei) 210 180 180 150 150 120 120 90 90 60 60 30 30 0 0 Trim I Trim II Trim III Trim IV Trim I Trim II Trim III Trim IV Venituri BGC Media trim. Cheltuieli BGC Media trim. Sursa: MF (standarde cash) 42 Inclusiv schema tip swap. 52  Analizând evoluția structurii cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2023 față de trimestrul precedent, se remarcă proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (+165,6%, cu o contribuție de 46,6% din creșterea totală trimestrul IV/III), proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+948%, cu o contribuție de 16% din creșterea totală trimestrul IV/III), cheltuielile de capital (+55,3%, cu o contribuție de 12,8% din creșterea totală trimestrul IV/III) și cheltuielile cu bunuri și servicii (+29,5%, cu o contribuție de 12,5% din creșterea totală tr