Document colectat · Rapoarte publice ale SRI
Raport_activitate_2018.pdf
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice ale SRI
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 4.927,1 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
istă.
AMENINŢĂRI TRANSFRONTALIERE
Grupările de criminalitate organizată au continuat să acţioneze pentru dezvoltarea unor pârghii de
influență şi stabilirea de puncte de protecţie la nivelul autorităţilor de control fiscal şi vamale şi al unor
instituții din aparatul administrativ şi sistemul de securizare a frontierei. S-a constatat o creştere a
complexităţii activităţilor ilicite, atât ca amploare şi arie de manifestare, cât şi din punct de vedere al
consecinţelor pentru starea de securitate a României, entităţile în cauză fiind într-un proces continuu de
adaptare la măsurile autorităţilor cu competenţe în domeniu.
Firmele fantomă au rămas principalul instrument utilizat pentru derularea de activităţi economice ilegale
de tipul fraudelor fiscale şi vamale.
10/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Grupările de crimă organizată au continuat să deruleze activităţi de contrabandă cu produse accizabile
sau operaţiuni de tranzit în scopul sustragerii de la plata impozitelor, cu afectarea semnificativă a
bugetului consolidat de stat.
Teritoriul naţional s-a menţinut ca spaţiu de tranzit pe rutele traficului de droguri de mare risc destinate
pieţelor vest-europene, iar implicarea cetăţenilor români în traficul de stupefiante de la nivel internaţional
s-a plasat pe un trend ascendent.
Fluxul migrator la graniţele României s-a situat la un nivel redus comparativ cu alte state europene, dar
continuă să genereze provocări de securitate. Teritoriul autohton este perceput ca zonă de tranzit către
spaţiul Schengen şi nu ca destinaţie finală.
Nivelul de expertiză, potenţialul de cercetare-dezvoltare deţinut de unele entităţi autohtone şi capacitatea
de producţie a tehnologiilor de vârf au menţinut România în zona de interes a statelor proliferante. Ţara
noastră a continuat să fie percepută atât ca potenţial furnizor de produse militare, aspect evidenţiat de
creşterea numărului de solicitări primite de la beneficiari de pe astfel de spaţii, cât şi ca spaţiu de tranzit
pentru derularea de transferuri de echipamente militare din state ex-sovietice.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Se vor menţine la un nivel ridicat activităţile derulate de structuri de criminalitate organizată în
domeniul economic, inclusiv vizând introducerea în circuitul legal de fonduri cu provenienţă incertă
sau externalizarea unor profituri obţinute în România.
Ţara noastră va rămâne un spaţiu de tranzit pentru migranţii ilegali care doresc să ajungă în Occident.
Vor persista riscurile asociate transferurilor ilegale de armament convenţional şi de produse supuse
restricţiilor internaționale.
RISCURI ŞI VULNERABILITĂŢI ÎN DOMENIUL ECONOMIC
S-au menţinut imixtiuni ale unor entităţi de sorginte externă şi internă, precum şi deficienţe în domeniile
ce asigură dezvoltarea economică (energie, industrie, agricultură), în gestionarea resurselor financiare
alocate (fonduri bugetare naţionale şi europene) şi în dezvoltarea infrastructurii (transport, IT&C şi
mediu).
Valorificarea potenţialului domeniului energetic continuă să fie limitată de insuficienta racordare la
tendinţele de pe pieţele externe, precum şi de blocaje şi fracturi acţionale la nivel instituţional, parţial
fructificate şi chiar potenţate de diverse entităţi, în propriul interes. Deficienţele în reglementarea
segmentelor subsecvente domeniului energetic şi impredictibilitatea fiscală au afectat apetitul
investiţional.
Lipsa investiţiilor în capacităţi noi de producţie din surse sigure şi stadiul precar al infrastructurii
Sistemului Energetic Naţional au favorizat apariţia de situaţii de criză în aprovizionare, mai ales în
perioadele sezonului rece.
Marile mize au fost legate de valorificarea judicioasă a resurselor energetice, în special din zona offshore
a Mării Negre, şi angajarea unui efort conjugat ca România să joace un rol mai important în ecuaţia
economică regională (prin construcţia gazoductului BRUA).
PERSPECTIVE ÎN 2019
Dezechilibrele pe pieţele energetice riscă să transforme România din exportator de energie electrică
în regiune în importator net de energie, pentru a-şi acoperi consumul.
11/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Industria, aflată pe un trend ascendent, a fost principalul contribuitor (23,6%) la formarea PIB. În
sectorul industrial s-au manifestat însă probleme, reflectate diferenţiat la nivelul operatorilor de stat
sau privaţi: neaplicarea unor strategii consecvente pentru relansarea activităţilor cu potenţial (apărare,
resurse neenergetice, aeronautic); management neadecvat sau subiectiv; lipsa sprijinului instituţional;
impedimente în asigurarea infrastructurii de transport, îndeosebi rutieră (construcţii de maşini).
PERSPECTIVE ÎN 2019
Progresele în domeniul industrial pot fi afectate de mediul socio-economic care nu oferă predictibilitate
şi de infrastructura insuficient dezvoltată.
În agricultură, s-a menţinut interesul unor entităţi externe pentru preluarea de suprafeţe semnificative
de teren agricol. Au persistat impedimente în gestionarea terenurilor agricole (inclusiv din proprietatea
statului) şi nu au fost fructificate oportunităţi asociate măsurilor de dezvoltare promovate în contextul
negocierilor aferente Politicii Agricole Comune 2021-2027.
Pe segmentul siguranţei alimentare, au fost semnalate vulnerabilităţi în prevenirea şi eradicarea
maladiilor la animale, care au favorizat aplicarea de măsuri restrictive la adresa României (sistarea
exporturilor de animale în viu). Focarele de pestă porcină africană (PPA) s-au extins în aproape jumătate
din judeţele ţării, cu un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Se vor menţine riscurile cu impact asupra siguranţei alimentare, o preocupare majoră reprezentând-o
maniera de gestionare a focarelor de PPA ori a altor maladii care s-ar putea manifesta pe teritoriul
ţării (precum pesta micilor rumegătoare).
Infrastructura de transport (în special cea rutieră, feroviară şi aeroportuară) continuă să se situeze la
un nivel insuficient de dezvoltare şi interoperabilitate. Proiectele de construcţie a unor autostrăzi (Lugoj-
Deva, Sebeş-Turda, Transilvania, Braşov-Borş, Sibiu-Piteşti) au fost marcate de întârzieri, ingerinţe private
sau execuţie deficitară. Transportatorii feroviari de stat se menţin la un nivel redus de competitivitate.
Potenţialul Portului Constanţa continuă să fie sub-exploatat, iar la porturile dunărene din regiunea
Oltenia persistă deficienţe, cu implicaţii asupra siguranţei în exploatare.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Menţinerea problemelor în atribuirea lucrărilor de infrastructură, urmărirea execuţiei şi recepţia
acestora va perpetua riscul de întârziere a implementării proiectelor majore de infrastructură
feroviară şi rutieră, în special aferente Coridorului IV Paneuropean.
12/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Pe segmentul IT&C nu au fost implementate în totalitate prevederile Strategiei Naţionale privind
Agenda Digitală pentru România în domeniile broadband, inovare-cercetare, Smart City, esenţiale
pentru reducerea decalajului tehnologic în raport cu statele membre UE. Proiectele de informatizare de
anvergură de la nivelul autorităţilor publice au trenat. Puţinele licitaţii majore lansate au fost marcate de
ingerinţe private sau înţelegeri neconcurenţiale. Nu s-a reuşit implementarea televiziunii digitale terestre
DVB-T2.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Operatorii din domeniu pot întâmpina dificultăţi generate de înăsprirea cadrului fiscal.
România nu şi-a îndeplinit integral obligaţiile de protecţie a mediului, îndeosebi cele privind gestionarea
deşeurilor. Administrarea şi valorificarea raţională a resursei silvice a continuat să fie grevată de persistenţa
practicilor ilicite, favorizate de disfuncţii în asigurarea trasabilităţii masei lemnoase şi vulnerabilităţi în
funcţionarea sistemelor informatice specifice.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Evoluţii pozitive pot fi generate de implementarea unui sistem clearing house pentru gestionarea
deşeurilor şi optimizarea sistemelor informatice specifice segmentului silvic.
O provocare majoră a fost reprezentată de asigurarea sustenabilității bugetului general consolidat, ca
urmare a unor probleme în colectarea veniturilor bugetare şi cheltuirea banilor publici, a persistenţei unei
economii neobservate, dificil de cuantificat, şi a utilizării frauduloase a procedurii insolvenţei.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Se vor menţine presiunea pe creşterea veniturilor bugetare colectate de ANAF şi un grad ridicat de
impredictibilitate a cadrului legislativ, care va afecta nivelul investiţiilor publice, inclusiv susţinerea
parteneriatului public-privat.
Procesul de accesare şi absorbţie a fondurilor europene a continuat să fie marcat de disfuncţii sistemice
atât la nivelul instituţiilor din sistemul de management şi control, cât şi la cel al beneficiarilor eligibili din
sistemul public.
Provocări semnificative s-au manifestat pe segmentul fondurilor structurale şi de investiţii, autorităţile con-
fruntându-se cu dificultăţi în iniţierea proiectelor majore şi cu perspectiva – evitată in extremis prin inter-
venţia Executivului – a pierderii prin dezangajare a unor fonduri semnificative la finele lui 2018, îndeosebi în
cazul POR şi POCU 2014–2020.
Proiecte majore de modernizare a infrastructurii, cu valoare substanţială, finanţate prin POIM, nu au putut
fi demarate ca urmare a pregătirii deficitare a documentaţiilor necesare şi a perioadei mari de timp nece-
sare elaborării documentelor.
13/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Au persistat practicile ilicite în procesul de accesare şi utilizare a fondurilor UE.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Menţinerea trendului pozitiv imprimat la finele lui 2018 depinde de continuarea eforturilor pentru
creşterea capacităţii de utilizare a fondurilor alocate României.
Piaţa de capital autohtonă a avut în continuare un rol marginal în finanţarea economiei.
Sistemul bancar a cunoscut o relativă stabilitate, pe baza unor rate de profit peste media ultimilor ani,
însă fără o transpunere corespunzătoare în nivelul de intermediere financiară.
Unii operatori de pe piaţa asigurărilor au întâmpinat dificultăţi în adaptarea la normele de prudenţialitate
şi onorarea obligaţiilor. Nu au fost dezvoltate suficiente mecanisme de protecţie a asiguraţilor şi pârghii
de intervenţie a autorităţii de supraveghere.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Pe pieţele financiare sunt previzibile preocupări ale unor entităţi externe pentru preluarea de active
ale unor instituţii de credit sau companii autohtone.
RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA
VALORILOR CONSTITUŢIONALE
S-au perpetuat disfuncţiile în sistemul de sănătate, cu efecte negative în ceea ce priveşte calitatea
serviciilor furnizate. Au existat situaţii de criză în aprovizionarea cu medicamente, unele fără alternativă
terapeutică.
Implementarea unor proiecte majore (inclusiv Spitalele Regionale de Urgenţă) a fost tergiversată pe
fondul capacităţii instituţionale reduse de îndeplinire a obligaţiilor asumate. Riscurile de contaminare cu
infecţii asociate asistenţei medicale s-au menţinut la un nivel ridicat, ca urmare a nerespectării normelor
şi reglementărilor în domeniu şi a trenării demersurilor de acreditare a unor laboratoare de testare a
eficacităţii biocidelor.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Sistemul sanitar va continua să fie afectat de insuficienţa sau utilizarea inadecvată a resurselor
financiare, respectiv de interese personale şi de grup.
Procesul educaţional din învăţământul preuniversitar s-a menţinut în parametri reduşi calitativ, ca urmare
a infrastructurii deficitare şi insuficienţei cadrelor didactice calificate. Deşi reconceptualizarea procesului
de achiziţie a manualelor şcolare a dus la evitarea întârzierilor în asigurarea suportului didactic la debutul
anului şcolar, calitatea materialelor didactice a fost în continuare îndoielnică, fapt de natură să afecteze
calitatea actului de educaţie.
14/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Învăţământul superior a rămas vulnerabil la interese personale sau de grup. S-au înregistrat practici de
înscriere la studii, cu încălcarea prevederilor în domeniu, a unor cetăţeni străini din state cu risc ridicat
de manifestare a terorismului (Orientul Mijlociu sau Africa de Nord). Acestea au cunoscut, însă, un trend
descendent în ultima parte a anului 2018, pe fondul măsurilor adoptate de unele universităţi şi ministerul
de resort.
Performanţa în sectorul cercetării, dezvoltării şi inovării a fost afectată de insuficienţa resurselor financiare,
persistenţa lacunelor normative şi absenţa unui control judicios asupra activităţilor specifice. Proiecte
majore s-au confruntat cu tergiversări, de natură să afecteze îndeplinirea unor obiective strategice în
domeniu.
PERSPECTIVE ÎN 2019
În absenţa unei viziuni unitare la nivel decizional, disfuncţiile se vor manifesta pe aceleaşi coordo-
nate, cu efecte în scăderea nivelului general de instruire a populaţiei şi de pregătire profesională,
precum şi în menţinerea unor rezultate mediocre în activitatea de cercetare.
Sistemul de protecţie socială a continuat să furnizeze servicii cu nerespectarea standardelor minime în
domeniu, ca urmare a insuficienţei resurselor financiare şi umane şi a infrastructurii neadecvate. S-au
perpetuat cazurile de acordare nejustificată de beneficii de asistenţă socială, precum şi de pensii de
invaliditate, cu afectarea bugetului de stat.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Este previzibilă manifestarea unor sincope în implementarea procesului de dezinstituţionalizare
(prin tranziţia de la un sistem bazat pe îngrijiri de tip rezidenţial la unul axat pe servicii alternative
comunitare), obiectiv asumat de ţara noastră în raport cu recomandările UE şi prevăzut în documente
naţionale strategice de profil (Strategia naţională „O societate fără bariere pentru persoanele cu
dizabilităţi” 2015-2020, „Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului
2014-2020”).
S-au perpetuat riscurile la adresa securităţii şi integrităţii bunurilor cu valoare deosebită, înscrise sau
susceptibil a fi clasate în patrimoniul cultural naţional, ca urmare a condiţiilor improprii de păstrare,
conservare, valorificare şi a ineficienţei activităţilor de control. Gestionarea Programului Naţional de
Aniversare a Centenarului a fost marcată de întârzieri şi modificări succesive ale cadrului de reglementare a
activităţilor, care au generat deficienţe în evaluarea şi aprobarea dosarelor pentru finanţarea evenimentelor
conexe.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Se vor menţine deficienţele în selectarea și gestionarea proiectelor subsumate celebrării Centenarului
Marii Uniri, inclusiv ca urmare a unor acţiuni ale grupurilor de interese nelegitime de accesare şi
utilizare neconformă a fondurilor alocate.
15/40 NESECRET
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2018 NESECRET
Capacitatea autorităţilor administraţiei publice de a-şi exercita atribuţiile în interesul comunităţilor a
continuat să fie afectată de acţiuni de influenţare a actului de decizie, preponderent în beneficiul unor grupuri
de interese, precum şi de deficienţe sistemice. Se menţine o performanţă redusă în asigurarea serviciilor
publice esenţiale, pe fondul capacității limitate a autorităţilor locale de a impune respectarea contractelor
de delegare a serviciilor şi de a imprima un ritm adecvat de operaţionalizare a proiectelor conexe.
PERSPECTIVE ÎN 2019
Segmentul serviciilor publice esenţiale, dependent de realizarea unor investiţii majore, va continua să
fie vulnerabilizat de slaba performanţă a autorităţilor administraţiei publice, dublată de o prestaţie
necorespunzătoare a operatorilor economici.
Nucleele cu potenţial extremist de dreapta au acţionat pe coordonatele consacrate (susţinerea familiei
tradiţionale, împotriva imigranţilor şi a minorităţilor etnice sau sexuale), valorificând evenimente cu impact
pentru promovarea propriei ideologii, precum Centenarul Marii Uniri sau referendumul pentru modificarea
Constituţiei c
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
045b6c7fb26fef450fb2d6a9c8215362540919d59419cd6869cc0cc5cd5164a2